DEPRESIE

Documentar Depresie - Partea 1

"Depresia - durerea sufletului. Unde se poate gãsi eliberare şi pace?"

Realizat pentru Radio Vocea Evangheliei Timişoara şi difuzat initial de reteaua Radio Vocea Evangheliei.

Realizator: Ioan Ciobotã

**************************************

Câteva gânduri despre depresie:

M.O.

Eram un om în perioada aceea foarte trist. Nu puteam nici sã zâmbesc, nici sã râd. Eram un om închis de tot.

Pastor Ovidiu Bulzan:

Depresia n-o sã o putem trata niciodatã nu pastile şi nici mãcar cu terapie de grup, care este încã o dimensiune orizontalã.

S.M.

Te simti efectiv cã n-ai nici un rost. Îti pui întrebarea pentru ce mai trãieşti de fapt, la urma urmei. Nu mai gãseşti nici un rost pentru care sã trãieşti şi atunci zici: "cel mai bine ar fi sã mã sinucid". Şi mie mi-au trecut prin minte gândurile acestea.

Nadia Neagoe

Atunci am avut o stare în care m-am închis în mine total. N-am mai vorbit cu nimeni, uram pe toti din jurul meu, nu mã mai interesa de nimeni.

S.M.

Era într-adevãr întunerec în jurul meu atunci, întunerec spiritual vorbind. Deşi era ziuã, prin minte îmi treceau nişte gânduri negre.

Nadia Neagoe

Nici la şcoalã nu vorbeam cu nimeni. Eram desprinsã de orice şi oricine.

Ovidiu Bulzan, Pastor

Ieşirea din depresie se face pe verticalã.

Ioan Ciobotã:

            Depresia este cea mai rãspânditã boalã din România. Cele mai afectate categorii de persoane sunt cele cu vârstele de la 20 la 30 de ani şi de la 45 la 55 de ani. Cu sigurantã nu putem atinge toate punctele de vedere legate de subiectul depresie. Dar sperãm ca o bunã parte dintre frãmântãrile ascultãtorilor noştri sã-şi gãseascã rãspuns.

            Ce se întâmplã în generatia noastrã? Care sunt câteva cauze ale depresiei? Care sunt efectele şi care ar putea fi posibilele solutii pentru depresie?

Pentru început Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Lumea noastrã aleargã, cãutând sã se împlineascã, cãutând sã fie fericitã, cãutând sã iasã dintr-o anume depresie pe care foarte multi o conştientizeazã, acesta este un mare adevãr. Trãim într-o lume mult mai informatã decât în secolele trecute, dar aceastã informatie ne aduce cu sine durerea aceasta: "Nu mã împlinesc. Mã duc în seara aceasta la nu ştiu ce reuniune, mã duc la discoteca nu ştiu de unde" şi vede cã l-a lãsat tot gol. Dar el tot sperã sã se împlineascã. El tot sperã sã se împlineascã mâine. Dar vede cã astãzi este neîmplinit şi nu se va împlini niciodatã. Acest "mâine" este împins în mod atât de fraudulos de Diavol, îl împinge înainte pe om, sã-l facã sã creadã cã fericirea va fi "mâine". Pânã îl face pe om sã închidã ochii, sã-l gãseascã pe om cu ochii închişi, adicã mort, şi omul neuit cu Dumnezeu, neîmplinit, frustrat în aceastã viatã, a trãit frustrat în aceastã viatã, a trãit într-o permanentã stare de depresie.

Daniela Bãlan:

Am fost pregãtitã foarte mult pentru naştere - şi asta era un stres pentru mine, deoarece la spital se cere 100 de Euro pentru o naştere, şi eram disperatã unde voi naşte pentru cã nu aveam nici asigurare, mi-era fricã cã nu mã vor primi în spital, dar pânã la urmã Dumnezeu m-a ajutat şi am reuşit.

M.O.:

Te pui în pat şi începi sã te gândeşti la anumite lucruri şi atunci normal cã nu mai poti adormi, chiar dacã ai luat un calmant, deci totuşi sã nu te îngrijorezi.

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Diavolul pe de altã parte vrea sã ne tinã în aceastã stare de permanentã depresie, sã ne spunã cã pentru noi nu mai este iertare. Poate merge pânã acolo încât o idee depresivã sã o facã de intensitate delirantã, mergând pânã acolo încât bolnavul sã comitã suicid. Aceasta este una dintre complicatiile majore - suicidul. Se întâlneşte destul de frecvent la bolnavii depresivi aceastã complicatie de temut pentru cã de îndatã ce cineva a intrat pe aceastã pârtie, aproape cã nu mai are cale de ieşire.

Prof. Dr. Doina Cosman, Universitatea Medicinã şi Farmacie din Cluj, medic primar psihiatru, şef de sectie:

Ca atare, o persoanã care are un comportament dezordonat, va ajunge sã aibã o serie întreagã de stresuri în viatã. Sã luãm un alcoolic de pe plaiurile româneşti. Aceastã persoanã care zilnic bea alcool va avea un comportament dezordonat la serviciu, va putea sã fie chiar atentionatã persoana respectivã sau chiar datã afarã. De aici o serie întreagã de consecinte stresante. Dacã nici problemele în familie nu evolueazã bine, s-ar putea sã ajungã la divort. Şi iatã cã într-un an, o persoanã cu alcoolism cronic, prin însãşi acest comportament ajunge sã aditioneze alte şi alte stresuri, de parcã ar fi un lant de evenimente negative de viatã, de stresuri, de nenorociri. Şi calea de declanşare a depresiei este deschisã.

Ioan Ciobotã:

Într-o lume a secolului XXI, în care televizorul, internetul, radioul, presa, relatiile, cluburile, întâlnirile, conferintele de tot felul sunt la dispozitia aproape a tuturor oamenilor, totuşi depresia devine problema numãrul 1 din punct de vedere a suferintelor umane. De ce credeti cã s-a ajuns la aceastã situatie contradictorie?

Prof.Dr.Iosif Ton, teolog, absolvent al Unversitãtii Oxford din Anglia:

Trebuie sã ne uitãm la modul în care ne-a format Dumnezeu. Dumnezeu, când ne-a conceput, ne-a conceput pentru pãrtãşia cu Sfânta Treime. Domnul Isus ne informeazã în Ioan 14: Dacã mã iubiti şi trãiti dupã poruncile Mele, voi pune în voi pe Duhul Sfânt, care va rãmâne în voi, Eu voi veni şi voi locui în voi şi Eu Îl voi lua pe Tata şi vom veni şi vom locui în tine.

Ceea ce ne informeazã Domnul Isus acolo este cã omul are aceastã formidabilã capacitate de a primi în sine pe întreagã Sfânta treime.

Este un spatiu undeva în om care-i fãcut numai pentru Dumnezeu. Este un gol pe care-l poate umple numai Dumnezeu.

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Pentru cã am fost fãcuti, cum spune Sfântul Augustin - "Ne-ai fãcut pentru Tine, Doamne, şi neliniştitã este inima noastrã pânã nu se odihneşte în Tine.

Prof.Dr.Iosif Ton, teolog:

Acum, pentru cã omul s-a despãrtit de Dumnezeu, pentru cã omul nu vrea sã mai trãiascã în aceastã comuniune cu Dumnezeu, golul acela îl deranjeazã, golul acela îl face nefericit, golul acela îl face sã se simtã groaznic. Şi atunci omul încearcã sã-şi umple golul acela cu orice altceva - cu plãceri fizice, cu distractii, cu absolut orice încearcã el.

Astãzi, înainte de toate oamenii încearcã cu televizorul, şi unii toatã ziua şi toatã noaptea stau şi se uitã la televizor, acum la Internet, la toate prostiile, la toate pornografiile, prin care omul vrea sã-şi umple golul.

Necazul este cã golul acela nu se umple cu astea. Alea intrã în alte pãrti din om.

Şi golul rãmâne, şi golul rãmâne, şi golul rãmâne.

Cântã Mihaela Oancea:

"Când ajungi sã-ti fii tu însuti o povarã,

Când puteri de neînteles te-apasã greu,

când pe crengi sunt numai flori de primãvarã,

iar din tine frunze moarte cad mereu.

Înspre tainice urzeli ce se destramã,

rãtãceşti ca un pescar de amãgiri,

N-auzi tu un glas de Tatã ce te cheamã?

N-auzi tu chemarea veşnicei iubiri?

Întoarce-te la Domnul,

aşa cum eşti, cu zdrente-n suflet şi poveri,

întoarce-te la Domnul,

un cuget nou şi-o altã inimã sã-i ceri.

Întoarce-te la Domnul,

la piepul Lui sã întelegi cât te-a iubit,

Întoarce-te la Domnul,

copil preaiubit.

Prof.Dr.Iosif Ton, teolog:

Şi orice-ai face, golul rãmâne. Faptul cã nu-mi pot umple golul, la un moment dat ajung la stãrile acestea depresive, la stãrile acestea de deznãdejde, la stãrile acestea de totalã lipsã de sens, de rost al vietii, şi dintr-o datã nu mai am chef de nimic, nu mai am poftã de nimic. Dintr-o datã mã lasã toate puterile şi dintr-o datã nu mai pot nici sã actionez. Nu mai am nici un rost.

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Sfântul Augustin spune pentru cã am fost fãcuti pentru El, nu putem sã trãim liniştiti şi în pace cu discoteca, cu dansul, cu amanta, cu amantul, cu bãutura.

Nadia Neagoe a experimentat astfel de solutii false pentru durerea sufletului:

Am început sã merg la discoteci, au început chiar sã mã atragã discotecile. Dar de fiecare datã când plecam de acolo plângeam, nu eram multumitã de ce fãceam, de ce se întâmpla în locul acela. Nu-mi plãcea deloc şi de multe ori chiar nu pricepeam - era distractie, era veselie?

Nu ma simteam bine, simteam cã nu sunt împlinitã. Plecam acasã şi plângeam din nou, ca de obicei.

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Am fost fãcuti, am fost structurati, existã în structura noastrã geneticã loc pentru dumnezeire. Atâta vreme cât locul pentru dumnezeire nu este umplut de Dumnezeu, suferim aşa cum am suferi când pentru locul foamei, pentru instinctul foamei pe care-l avem în noi nu am da mâncare şi am suferi cumplit, am muri chiar de foame.

Pentru instinctul setei şi nu am bea apã, am suferi de sete. Aşa suferim acum, pentru cã nu Îl avem pe El.

Atâta vreme cât Dumnezeu nu este în noi, omul suferã. Degeaba încearcã el sã disimuleze, degeaba încearcã el sã afişeze un zâmbet în coltul gurii, degeaba, în zadar. El este un depresiv. Am putea spune cã lumea noastrã aproape în totalitate este o lume bonavã. Un om fãrã Dumnezeu este un om bolnav.

Radiana Cordoş, psiholog şi consilier creştin:

Te simti precum crezi cã eşti. Crezi ceva despre viata ta şi în consecintã te simti aşa. Crezi ceva despre viitorul tãu şi te vei simti dupã cum crezi. Ti-e fricã de ceva din viitor, în felul respectiv te vei simti şi vei gândi aşa toatã viata.

Nadia Neagoe:

Atunci am început sã nu mai suport pe nimeni, şi ura a crescut din ce în ce mai mult în mine.

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Dar vezi cã bolnavul este fãrã finalitate, nu mai este ceea ce a fost, vorbeşte foarte mult de vina pe care el o are vis-a-vis de colegii sãi.

Este dramatic sã vezi într-un cabinet de psihiatrie cã din nu ştiu câti bolnavi îi ai la uşã, 80-90 % sunt bolnavi depresivi.

Ioan Ciobotã:

Care ar fi câteva cãi false de ieşire din depresie şi câteva cãi viabile de ieşire din depresie?

Pastor Ovidiu Bulzan:

Grele întrebãri, pentru cã este extrem de neplãcut sã spui cuiva cã singura lui şansã de a ieşi din depresie este sã nu se bizuie pe el însuşi.

Toate tehnicile care astãzi ne stau la dispozitie privesc realmente cu ochi orbi la rãdãcina rãului, şi ar vrea sã dea pentru ieşirea din depresie pilule şi terapie de grup şi vechile sloganuri: "În tine este rãspunsul, în tine este resursa, tu trebuie sã hotãrãşti."

M.O.:

Problemele îmi pãreau chiar foarte grele, de realizat aproape cã nici nu mã mai puteam gândi la ele. Era o obosealã foarte foarte accentuatã.

Pastor Ovidiu Bulzan:

Problema în ceea ce priveşte viata este cã ea este astãzi mai mult ca oricând fãcutã obscurã în rãdãcinile ei, în felul în care ne imaginãm viata, în "weltanschaung", în privirea de ansamblu care o avem fiecare.

Diferenta este - dacã-mi îngãduiti o asemãnare cu Bach şi Schoenberg.

La Bach existã diversitate cu o rezolutie. Bach a scris enorm de mult, însã omul acesta, cu teamã de Dumnezeu, cu cunoştinte de Dumnezeu, are o diversitate componisticã absolut incredibilã. Observati însã cã toate compozitiile lui au o rezolutie, au ceva care conchide. Au încã de pe vremea lui acea închidere pe dominantã, cum ne-ar spune muzicienii.

La Schoenberg perspectiva de viatã conduce la o continuã variatiune, dar ea este întotdeauna fãrã rezolutie. La Bach, la omul care se teme de Dumnezeu, la omul care-L are pe Dumnezeu, perspectiva de viatã creştinã încurajeazã diversitatea, dar celebreazã deopotrivã "Il grand finale", pentru individ, pentru istorie, pentru eon.

Nadia Neagoe:

În legãturã cu ce simt acum pentru cei din jurul meu, pot sã zic cã inima mea este plinã de dragoste şi simt numai dragoste. Pot sã zic cã şi pentru tatãl meu simt dragoste, pentru cã este tatãl meu şi datoria mea este sã îi arãt cu ce a greşit şi sã-l întorc şi pe el la Domnul, sã-i arãt calea cea bunã, deoarece bãuturile, chefurile, distractiile şi toate astea sus în ceruri nu au nici o valoare.

Pastor Ovidiu Bulzan:

În lumea modernã şi postmodernã, omul este lãsat în stihinica ciocnire a unor forte oarbe, care dau naştere la nişte conflicte interioare, la tensiuni, la anxietate, la depresie, din care omul nu ştie cum sã iasã.

Şi atunci sã-i spui omului care nu ştie cum sã iasã cã dacã se trage singur de şireturi poate sã iasã din situatia aceasta, mi se pare cinism peste depresie. Ca sã ieşi din depresie, trebuie sã te întorci înapoi, nu sã mergi înainte. Sã mergi înapoi, la locul în care ai rãtãcit drumul care te tinea aproape de Dumnezeu şi sã te realipeşti de Dumnezeu.

S.M.:

Când mi-aduc aminte de chestiile astea, nu-mi vine sã cred cã am trecut pe acolo.

Daniela Bãlan:

Banii. Deci cel mai mult banii contribuie la o depresie. Lipsurile. Alimentele, cheltuielile, banii foarte putini, nu reuşeşti sã-i împarti. Salariul mediu pe economie este foarte mic şi mai ales când sunt 3-4 persoane pe suma asta, nu reuşeşti sã te descurci. Este prea putin, abia reuşeşti sã acoperi cheltuielile, nemaipunând mâncarea şi pentru copii ce mai e nevoie.

Un copil mic de exemplu, îti trebuie pentru el lunar multi bani, punând pampersul şi ce mãnâncã el, deoarece el nu mãnâncã fasole ce mâncãm şi noi.

Ioan Ciobotã:

Cele mai multe curente de gândire ale lumii moderne oferã ca solutie în cazul depresiei îndemnul: "Cautã în tine însuti". Dar de obicei omul când cautã acolo se prãbuşeşte în sine însuşi, pentru cã nu gãseşte nimic. Care poate fi o solutie pentru depresie?

Prof.Dr.Iosif Ton, teolog:

Ideea aceasta - cunoaşte-te pe tine însuti, ideea aceasta de a face tot timpul introspectie şi de a coborî în tine ca sã gãseşti acolo resurse, este o idee total înşelãtoare, pentru cã în tine însuti nu poti gãsi nimic. Tu eşti un gol. Tu ai fost fãcut sã te umple Dumnezeu. Tu ai fost fãcut pentru trãirea aceasta în comuniune cu Sfânta Treime. Şi degeaba cauti în tine ceva, când în tine nu este decât acest potential de trãire cu Dumnezeu şi împlinirea vine numai din aceastã trãire cu Dumnezeu.

M.O.:

Oricine ştie cã un om când ajunge într-o depresie destul de gravã, nu una din asta uşoarã, atunci credinta lui este foarte micã şi nu prea mai nãdãjduieşte el foarte mult. Am apelat şi la rugaciune.

Ioan Ciobotã:

Ceea ce spuneati mã duce cu gândul la cuvinetele Domnului Isus: Dacã ochiul tãu este rãu, atunci tot trupul tãu este plin de întunerec.

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Dacã trupul este plin de întunerec la un om care nu are ochi pentru Dumnezeu, ce şansã are el de a se reface?

Cât de micã este şansa acestuia fatã de un credincios, un credincios autentic, indiferent de cultul din care face parte. Sunt credincioşi autentici în toate cultele creştine religioase. Credincioşi reali. Şi când spun "credincioşi reali" mã gândesc la oameni care au o relatie cu Dumnezeu, pentru cã nu poti sã spui cã ai o credintã puternicã în Dumnezeu dacã nu ai o cunoaştere a Lui.

Dacã ai o cunoaştere a Lui, depresia care apare la un moment dat în viata ta, şi trebuie sã o accepti aprioric: "Depresia trebuie sã aparã şi în viata mea sau va apare şi în viata mea. Dar ce fac? Mã las în mâna Diavolului care mã va învinui în permanentã şi mã va face sã atintesc privirea doar la pãcatul pe care l-am fãcut cândva, sau mi-atintesc privirile al Dumnezeu, care îmi iartã pãcatul şi este gata sã-mi dea iarãşi bucuria mântuirii, este gata sã-mi dea iarãşi puterea de a trãi."

Trebuie sã fim foarte atenti unde alergãm când suntem depresivi.

Ioan Ciobotã:

Care ar fi câteva cauze ale depresiei?

Pastor Ovidiu Bulzan:

Într-unul dintre articolele pe care le am în fata mea, în ziarul Adevãrul, doctorul Dumitru Gheorghe, şeful clinicii de Psihiatrie de la Spitalul Militar Central din Bucureşti spunea cã pânã în 2010 depresia va trece pe locul I pe plan mondial, înaintea cancerului şi a bolilor cardio-vasculare. Depresia a apãrut pe eşichierul nostru în vremea modernã, acum vreo 2 secole, atunci când pierderea nãdejdii cã existã o unitate a cunoaşterii şi pierderea nãdejdii cã existã o unitate a vietii a dus la o întelegere fragmentarã şi fragmentatã a realitãtii. În urmãtoarele 2 secole, XIX şi XX, în mod limpede, filozofii mai întâi, artiştii mai apoi şi în final chiar şi teologii, au vãzut cã aceastã fragmentare a realitãtii conduce la absurditatea desãvârşitã a vietii şi la o ambiguitate axiologicã absolutã.

M.O.:

Situatiile se datoreazã oboselii îndelungate, stãri agitate, insomnii, stãri de tristete care cresc şi se ajunge apoi la starea de depresie.

Pastor Ovidiu Bulzan:

Cum de-am ajuns la depresie?

Am ajuns din pricina fragmentãrii, care conduce omul modern la a nu-şi mai gãsi o bazã axiologicã dincolo de el, care sã dea sens şi valoare particularului.

Radiana Cordoş, psiholog:

Un alt gen de cauze sunt cauzele psihologico-cognitive. O altã cauzã ar fi mediul din care provine persoana cu depresie - familia, experientele din copilãrie şi aş zice în mod special deprivarea de dragoste.

Ioan Ciobotã:

Existã şi durere sufleteascã?

S.M.:

Sigur, existã. De fapt cea mai mare este durerea sufleteascã. Simti cã nimic nu are rost şi chestia asta se rãsfrânge asupra stãrii tale psihice în primul rând. Mã gândeam sã gãsesc o modalitate ca sã scap, mã gândeam cã nu mai existã altã solutie decât sinuciderea şi cã gândeam cum aş putea sã fac lucrul acela.

Ioan Ciobotã:

Din ce cauzã ati ajuns în aceastã situatie?

Daniela Bãlan:

Am rãmas însãrcinatã în 5 luni fãrã prenatal, concubinul meu a plecat, nu ştiam exact cum mã voi descurca cu copilul, cum mã voi descurca cu naşterea, nu aveam asigurare, mai aveam un copil acasã şi am crezut cã nu mã voi descurca nicicum. Nu ştiam ce sã fac cu copilul, nu vroiam sã-l las, sã-l abandonez, nici nu vroiam sã-l omor, vroiam sã-l cresc, dar nu aveam posibilitãti şi nici nu ştiam cum mã voi descurca. Şi spaima asta, disperarea asta m-a adus într-o stare de depresie.

Ioan Ciobotã:

Care sunt avantajele sau dezavantajele cãutãrii unor solutii în sine însuşi sau în afarã? În Dumnezeu, în credintã, în Biblie, sau în alte lucruri?

Prof. Dr. Doina Cosman:

Eu cred cã o persoanã bolnavã nu se poate ajuta eficient pe sine însuşi, pentru cã nu mai poate sã identifice bine zonele de boalã şi zonele de sãnãtate. Poate sã confunde, poate sã creadã cã încã vointa este operantã şi de fapt nu este operantã, şi ajunge repede la deznãdejde, vãzând cã nu mai poate sã apele la sursele care anterior îi confereau control de sine, productivitate, energie, entuziasm.

De aceea este bine sã apeleze la o altã persoanã, un doctor, un psiholog, dar aceştia sã fie de foarte bunã calitate profesionalã.

Pastor Ovidiu Bulzan:

E ciudat însã cã am învãtat sã ne acceptãm finalitatea, şi totuşi continuãm sã cãutãm tineretea fãrã bãtrânete şi viata fãr-de-moarte. Am învãtat sã ne acceptãm moartea, şi totuşi nu putem trãi cu ea.

Ieşirea din depresie se face pe veritcalã.

Prof. Dr. Doina Cosman:

Apelul la Biblie este extraordinar de întãritor. Eu nu vãd nici un dezavantaj ca o persoanã, chiar şi bolnavã, sã apeleze la Biblie. Sunt extrem de multe versete foarte încurajatoare. Mã gândesc acum în mod direct la Psalmul 103 sau la Psalmul 91. Sunt cuvinte puternice, care declanşeazã emotii puternice, profunde, sincere.

Ioan Ciobotã:

Dragul nostru prieten, poate treci printr-o perioadã nefastã, poate ai ajuns la limita biologicã a rezistentei şi simti cã nu mai ai resurse. Poate eşti trist aproape toatã ziua. Poate ti-a scãzut interesul fatã de tine însuti, poate ti-a dispãrut dorinta de a fi împreunã cu prietenii, poate simti tendinta sã te izolezi, sã trãieşti singur, sã fii cât mai mult timp singur, departe de alti oameni, pentru cã vrei sã poti sã plângi în voie. Poate pentru tine trecutul este anulat, s-a aşternut un praf gros peste tot ce înseamnã trecut, poate prezentul este cumplit de dureros, iar viitorul este cenuşiu, este întunecat, este sumbru.

Poate te afli printre acei copii sau tineri care au de luptat împotriva problemelor psihice, probleme datorate stresului sau tensiunii din familia lor, din şcoala lor. Sau poate eşti o persoanã în vârstã, o mamã sau un tatã în vârstã, ai cãrui copii au plecat de mult şi nu te-au mai sunat de sãptãmâni de zile, sau poate ai fost singur toatã viata şi eşti singur şi acum la bãtrânete.

Atunci când copiii sau tinerii trec prin probleme psihice, pãrintii sunt de cele mai multe ori pur şi simplu total depãşiti şi nu mai ştiu ce sã facã, iar pentru cel aflat în depresie viata devine o povarã.

Dragul nostru prieten, nu aştepta ca aceastã stare a ta sã se îmbunãtãteascã în urma interventiilor omeneşti.

Cautã scãpare la Dumnezeu, cautã alinare la Dumnezeu, în Domnul Isus Cristos, prin puterea Duhului Sfânt. Cere-I lui Dumnezeu sã te inunde cu Duhul Sãu cel Sfânt. Atunci noaptea neagrã se va tranforma în luminã strãlucitoare, în zorii diminetii. Atunci Cristos va fi Domnul tãu, va fi prietenul tãu. Nu vei mai fi singur, nu vei mai fi trist.

Cântã Mihaela Oancea:

Ca-ntr-un joc, legându-ti ochii cu nãframa,

Tu alergi sã prinzi nãluca unui vis,

Dar opreşte-te prietene, ia seama,

Paşii tãi se-ndreaptã-n grabã spre abis.

În zadar aştepti nãluca fericirii,

În zadar apuci cu pumnii amândoi,

Vei plãti tribut dezamãgirii,

Obosit, cu ochii plânşi, cu pumnii goi.

Întoarce-te la Domnul, aşa cum eşti,

Cu zdrente-n suflet şi poveri

Întoarce-te la Domnul, cu-n cuget nou

Şi-o altã inimã sã-i ceri.

Întoarce-te la Domnul,

La pieptul Lui sã întelegi cât te-a iubit,

Crezând în jertfa-i sfântã,

Vei fi-n veci fericit,

Întoarce-te la Domnul,

Copil preaiubit.

Sfârşitul primei pãrti a Documentarului despre Depresie:

"Depresia - durerea sufletului. Unde se poate gãsi eliberare şi pace?"

**************************************

Documentar Depresie - Partea 2

"Depresia - durerea sufletului. Unde se poate gãsi eliberare şi pace?"

Realizat pentru Radio Vocea Evangheliei Timişoara şi difuzat initial de reteaua Radio Vocea Evangheliei.

Realizator: Ioan Ciobotã

Câteva gânduri despre depresie:

Nadia Neagoe:

Am început sã fiu foarte rea, foarte egoistã.

S.M.:

Nu reuşesc sã fac ordine în viata mea, în gânduri, în sentimente.

Daniela Bãlan:

Tristete profundã, când vine cineva şi te întreabã de ce eşti trist, de ce eşti supãrat, izbucneşti în plâns şi nu reuşeşti sã spui

despre ce este vorba.

Nadia Neagoe:

Când am citit aceste versete, primul gând a fost cã m-am dus la tatãl meu. Ura pe care a lãsat-o în mine, m-a fãcut sã simt o

urã foarte mare, o urã care m-a închis în mine şi m-a întunecat şi am înteles cã trebuie sã-l iert aşa cum şi Isus m-a iertat pe mine.

S.M.:

O stare de haos, aşa percep eu depresia. Nelinişte, dezordine.

Prof.Dr.Iosif Ton, teolog, absolvent al Unversitãtii Oxford din Anglia:

Cel mai important lucru în existenta pe pãmânt este sã am comuniune cu Dumnezeu şi sã-L ascult pe Dumnezeu.

Ioan Ciobotã:

            Depresia este cea mai rãspânditã boalã din România. Cele mai afectate categorii de persoane sunt cele cu vârstele de la 20 la 30 de ani şi de la 45 la 55 de ani. Ce se întâmplã în generatia noastrã? Care sunt câteva cauze ale depresiei? Care sunt efectele şi care ar putea fi posibilele solutii pentru depresie?

Cu sigurantã nu putem atinge toate punctele de vedere legate de subiectul depresie. Dar sperãm ca o bunã parte dintre frãmântãrile cititorilor noştri sã-şi gãseascã rãspuns.

M.O.:

Înteleg acum femeile. Pânã atunci, oricine mi-ar fi spus despre aşa ceva, nu ştiam ce este aceea depresie sau panicã nici vorbã.

Acum pot sã înteleg foarte mult şi chiar o perioadã lungã sustineam în rugãciune femeile care trec prin asemenea stãri de depresie sau obosealã psihicã îndelungatã.

Ioan Ciobotã:

Existã şi cazuri de depresie chiar printre oameni care la un moment dat în viatã L-au cunoscut pe Dumnezeu într-un mod deosebit?

Prof.Dr.Iosif Ton, teolog:

Existã. Avem cazul lui Ilie, care a trãit o serie întreagã de victorii cu Dumnezeu, şi la un moment dat s-a trezit în depresie.

Ioan Ciobotã:

Fiecare om are nevoie de o întâlnire specialã cu Dumnezeu, fãrã nici un fel de intermediari, în mod personal. Relatia cu Dumnezeu este o problemã absolut personalã şi privatã a fiecãrei persoane. Dar ce s-a întâmplat la întâlnirea pe care profetul Ilie a avut-o cu Cel PreaÎnalt, cu Dumnezeul Cel Atotputernic?

Prof.Dr.Iosif Ton, teolog:

S-a întâmplat cã el a crezut cã în momentul în care adunã tot poporul şi le demonstreazã cã Dumnezeu e Dumnezeu, şi a fãcut minunea aceea cu focul coborât din cer sã consume jertfa, când Baalii n-au putut sã facã aşa ceva, credinta lui a fost cã în momentul acela tot Israelul se va întoarce la Dumnezeu.

Aici a fost problema lui Ilie. El credea cã demonstratia aceea îi va face pe oameni sã se întoarcã la Dumnezeu. Şi nu s-a întâmplat aşa, pentru cã, în general, minunile îi fac pe oameni sã se uimeascã, sã se mire, dar minunile nu fac mare lucru pentru a-i întoarce pe oameni la Dumnezeu.

Poti sã faci minuni cât de spectaculare, cã oamenii tot vor gãsi modul de a rãstãlmãci şi de a explica cumva minunea, şi nu se întorc la Dumnezeu.

Prof. Dr. Doina Cosman, Universitatea Medicinã şi Farmacie din Cluj, medic primar psihiatru, şef de sectie:

Apar semnele clinice. Apare inhibitia, care într-un limbaj mai comun se traduce prin obosealã. Apare frica, anxietatea, apare insomnia, lipsa de chef şi apoi tot cortegiul de deznãdejde, îngrijorare, neputintã.

 Prof.Dr.Iosif Ton, teolog:

Aşa s-a întâmplat cu Ilie. În loc sã fie o trezire spiritualã, s-a trezit cã Izabela, regina, îi spune: "Aşa cum le-ai fãcut tu la preotii lui Baal, aşa am sã-ti fac şi eu tie."

El a fost dezamãgit, a fost totalmente copleşit de zãdãrnicia a ceea ce a fãcut şi normal cã a zis: "Nu-s mai bun decât pãrintii mei. Nici ei n-au realizat mare lucru în viatã, nici eu n-am realizat, aşa cã mai bine sã mor."

Existã momente de felul acesta de dezamãgire - ai crezut ceva, ai avut un obiectiv mare şi dintr-o datã s-a prãbuşit obiectivul acela. Şi tu ai investit atât de mult acolo, te-ai investit pe tine în lucrul acela şi acum vezi cã nu s-a întâmplat aşa.

Ioan Ciobotã:

Care ar putea fi o cale de a ieşi din depresie?

Ovidiu Bulzan, pastor:

O cale de a ieşi din depresie este sã numeşti realitatea realitate, aşa cum o vede Dumnezeu, şi sã numeşti stilul tãu de viatã aşa cum îl vede Dumnezeu.

În Statele Unite 19 milioane de americani suferã de depresie. Dintre ei, 3 milioane sunt adolescenti. Asta pentru cã în cultura viata noastrã cultivãm un stil de viatã în care informatia, varietatea, diversitatea creeazã diversiunea.

Un astfel de mix nu poate sã ajungã înapoi la suprafatã atâta vreme cât promiscuitatea, excesul, nesfârşita cãutare dupã ceea ce lumea poate sã ofere par sa ne ducã undeva. Omul nu este fãcut sã trãiascã numai cu asta.

 Prof.Dr.Iosif Ton, teolog:

E interesant sã vedem cum l-a tratat Dumnezeu pe Ilie atunci. În primul rând i-a spus - Ilie, eşti obosit. Trebuie sã dormi. Eşti epuizat, trebuie sã te hrãneşti. Trebuie sã mãnânci bine şi sã dormi bine.

Ia-ti timp de odihnã şi de hrãnire, pentru cã întâi de toate fizicul tãu este epuizat.

Şi de multe ori depresia este înainte de toate datoratã epuizãrii fizice, epuizãrii nervoase, epuizãrii psihice.

Şi Dumnezeu zice - odihneşte-te, dormi, mãnâncã, pânã te pui pe picioare din punct de vedere fizic. Dupã aceea vino la întâlnire specialã cu Mine.

Şi acolo, în întâlnirea aceea specialã, Dumnezeu a adus un vuiet, o furtunã mare, şi a spus - uite, Eu nu sunt în furtunã.

A venit un foc mare şi a spus - Eu nu-s în foc.

Şi a venit un susur blând şi subtire, o voce înceatã - Ilie, Eu nu sunt în evenimentele acelea spectaculare. Eu altfel Mã manifest în lume.

Ioan Ciobotã:

Cu câtva timp în urmã, Nadia Neagoe a trecut prin depresie.

- Cum îti percepi acum viata, ce simti acum pentru cei din jurul tãu acum?

Nadia Neagoe:

Pot sã zic cã viata mea este plinã de fericire, pot sã zic cã nu mai simt nici o dezamãgire. Tot ceea ce fac este minunat, nu mã mai simt dezamãgitã. Înainte, orice fãceam, simteam tot timpul dezamãgirea în ceea ce fãceam.

Acum orice fac, fac spre voia lui Dumnezeu, fac totul pentru Domnul şi mã simt împlinitã şi fericitã.

M.O.:

Cu copiii mã purtam normal, doar cã mã vedeau tristã, eram foarte tristã şi aveam impresia mereu cã eu nu-i iubesc.

Şi nu pentru cã nu-i iubeam - îi iubeam foarte mult - dar sentimentul de dragoste nu-l mai simteam în acele momente.

Ei nu simteau, ei doar vedeau cã sunt tristã, dar mie îmi era fricã de stãrile pe care le simteam eu şi aveam impresia cã nu simt iubirea pentru ei, deşi eu, ca pãrinte, fãceam tot ce puteam. Nu-i neglijam, dar dupã câtã putere şi capacitate mai aveam atunci, în momentele acelea.

Ioan Ciobotã:

Existã mai multe metode de abordare a depresiei. Douã dintre acestea ar putea fi metoda laicã, apropiatã a dictonului antic "Cunoaşte-te pe tine însuti" şi metoda creştinã: "Cunoaşte-L pe Dumnezeu, prin Isus Cristos." Care este legãtura între cele douã metode?

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Eu sunt psihiatru creştin, şi vãd lucrurile din aceastã perspectivã, şi nu spun ca un psihiatru laic cã omul trebuie sã se întâlneascã doar cu sine însuşi pentru a se regãsi pe sine, pentru a gãsi o scarã de valori adecvatã şi aşa mai departe...

Ioan Ciobotã:

Pentru cã este pericolul sã se prãbuşeascã în sine însuşi.

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Exact, da. Deci nu gãseşti mare lucru dacã te gãseşti pe tine însuti. Deci acest aforism al lui Socrate: "Cunoaşte-te pe tine însuti" nu a adus o cunoaştere prea profundã omenirii. Acesta a fost bun pentru lumea veche, lumea greceascã, lumea din vremurile acelea.

Dar, pentru noi creştinii, sã spui cã te cunoşti pe tine însuti, n-ai spus prea mult lucru. Pentru cã nu ajungi decât la concluzia aceasta pesimistã şi chiar profund pesimistã cã de fapt nu ai nici un rost în viatã, cã te-ai gãsit pe tine însuti, dar nu-ti gãseşti un mobil, un tel, un scop, o finalitate.

Pentru cã noi am fost fãcuti sã ne împlinim numai prin unire cu Dumnezeu.

Ovidiu Bulzan, pastor:

Ieşirea la luminã nu are cum sã fie fãcutã fãrã Scripturã, fãrã apropierea de Dumnezeu.

Din pricina asta, atunci când ne întoarcem înapoi la Dumnezeu, şi numim felul nostru de viatã "pãcãtos", şi pãcatele noastre le întelegem ca o exprimare a naturii noastre pãcãtoase, şi nu invers, atunci scãpãm de ruşine, atunci scãpãm de minciuna pe care vag am bãnuit noi cã o adãpostim în loc de adevãr şi atunci în sfârşit putem sã ieşim la luminã.

Cântã Marius Livanu:

Tu Doamne eşti viata,

Tu eşti speranta,

Tu eşti mângâierea,

Când grea mi-e durerea,

Tu eşti bucuria ce-alungã mânia,

Tu eşti iubirea când tristã-i privirea,

Comori nepãtrunse din cer, Tu îmi dãruieşti

În Tine am pace, chiar dacã-i rãzboi,

Tu îmi eşti lumina, chiar noptii în toi,

Tu eşti fericire şi-n vremi de necaz,

Eşti cântecul dulce, de-s lacrimi pe-obraz.

Radiana Cordoş, psiholog şi consilier creştin:

O altã cauzã ar fi o ranã, cândva, în copilãrie, sau n-are importantã, oricând, care duce la amãrârea ta, te amãrãşti pentru chestia care ti s-a întâmplat, pentru momentul în care ai fost rãnit.

De la amãrãciune treci la mânie, de la mânie treci la urã şi foarte interesant, aceastã urã, pe care n-o poti exterioriza, o întorci înspre tine şi de fapt ea cauzeazã propria ta depresie.

Ovidiu Bulzan, pastor:

Avem atâtea falsuri în jur, avem atâtea imagini penibile, caricaturi de Dumnezeu, nu avem nevoie de încã un "dumnezeu la purtãtor, nu avem nevoie de încã un dumnezeu care sã fie mai putin decât Cel al Scripturilor, Cel al creatiei, Cel al rãscumpãrãrii şi Cel al judecãtii de le urmã.

Ioan Ciobotã:

Una dintre implicatiile neplãcute ale depresiei este senzatia de a fi rãmas singur. Cum poate fi abordatã aceastã situatie?

Prof.Dr. Iosif Ton, teolog:

Nu sunt niciodatã singur. Pot sã am dezamãgiri, pot sã am rãsuciri spectaculare în viatã, când Dumnezeu îmi întoarce viata în altã directie şi eu zic: "Doamne, eu credeam cã aici voi îmbãtrâni", dar El zice: "Nu, atâta a fost destul. Tu du-te acum pe altã cale."

Dar am învãtat cã cel mai important lucru din lumea asta este sã am comuniune vie cu El şi sã-L ascult.

Ovidiu Bulzan, pastor:

Un lucru vãdit încã din lagãrele din Auschwitz, Birkenau şi aşa mai departe, a fost faptul cã oamenii care s-au preocupat mai mult de ei înşişi decât de altii au fost pe fundul gropilor comune, şi oamenii care au înteles cã sunt chemati sã slujeascã şi sã se dãruiascã celor din jur au murit ultimii, dupã cum mãrturisesc biletele gãsite în buzunarele lor.

Aş vrea sã vã mãrturisesc cã atunci când ieşim din noi înşine şi ne refocalizãm asupra Creatorului, asupra Rãscumpãrãtorului, asupra Judecãtorului şi Mântuitorului nostru, atunci ieşim în mod sigur din depresie.

M.O.:

Mã oboseau întrunirile, chiar şi în cadrul bisericii, nu pentru cã mã obosea cine vorbea, vorbitorul sau cine cânta, ci oboseala psihicã pe care o aveam acumulatã în mine. Depresia are mai multe faze şi la mine era o depresie pe fond de obosealã psihicã.

Ioan Ciobotã:

Primele momente când doamna Daniela Bãlan a trecut prin depresie au fost atunci când era însãrcinatã cu al doilea copil, iar concubinul a pãrãsit-o. Dilema pe care o avea de rezolvat era sã omoare copilul din pântece, prin avort, sau sã-i dea voie sã trãiascã. Aici poate ar fi nevoie de o altã discutie, şi anume: cine suntem noi sã dãm voie sã trãiascã sau sã ucidem prin avort un copilaş din pântece, cãruia i-a dat viatã Creatorul cerului şi la pãmântului, Dumnezeu Însuşi?

Este cunoscut sindromul post-avort, care poate duce chiar şi peste ani sau zeci de ani la implicatii cumplite pentru o femeie care a fãcut unul sau mai multe avorturi.

Tristetea, deprimarea şi vinovãtia apasã greu sufletul care a trecut prin aşa ceva. Cum spunea poetul creştin Ioan Alexandru: "O femeie care a avortat este condamnatã sã rãmânã veşnic 'grea', transformându-şi pântecele în sicriul copilaşului avortat de ea." Pânã la depresie severã mai este un mic pas.

Sã ne întoarcem la problemele unei femei aflate în criza unei sarcini nedorite.

Cum v-ati descurcat pânã la urmã?

Daniela Bãlan:

Am dat de Fundatia Estera. Aici am fost sprijinitã moral şi material de multe ori - hãinute şi alimente sau jucãrii sau ce s-a putut. Între timp mi-am recãpãtat curajul de a înainta, mi-a crescut şi burta în continuare, am nãscut, m-am împãcat cu concubinul meu şi dupã aceea am ştiut şi cum sã discut şi cum sã mã port cu concubinul meu, fiind învãtatã la Fundatie, ca sã nu se mai iveascã tot timpul certuri şi discutii, de la sãrãcie, de la lipsuri.

Prof. Dr. Doina Cosman, medic psihiatru:

Depresia este o realitate biologicã. Ca orice altã boalã, ea poate sã fie deja detectatã în sistemul nervos central, dintr-o lipsã de functiune la nivelul sinapsei, la nivelul acelei camere cu totul şi cu totul speciale, în care se produc o serie întreagã de transmisiuni de informatie: de la creier cãtre periferie, de la periferia corpului cãtre creier.

Prof.Dr. Iosif Ton, teolog:

Şi noi, de multe ori pornim actiuni care credem cã vor schimba lumea. Şi eu am început un Institut teologic şi l-am ridicat, am început Radio Vocea Evangheliei, am clãdit o Editurã - poate am crezut cã fiecare din astea vor schimba fata României. Poate am vãzut cã deşi au un mare rol şi un rol bun, nu sunt solutia esentialã a lui Dumnezeu. Dumnezeu la un moment dat mi-a spus: "Lasã-le pe astea şi ocupã-te de formarea oamenilor, învatã-i sã trãiascã în pãrtãşie cu Sfânta Treime. Învatã-i pe oameni ce înseamnã unirea cu Dumnezeu şi trãirea în unire cu Dumnezeu.

Ioan Ciobotã:

Aş vrea sã vã întreb despre depresii datorate unor cauze obiective, în afarã de aceste depresii datorate pãcatului. De exemplu pãrintii care au rãmas fãrã copii spre bãtrânete, dupã ce le-au plecat copiii, sau oameni care au fost mult timp singuri, sau tot mai multi copii sau tineri au de luptat împotriva problemelor psihice datoritã tensiunilor din familiile lor, datoritã sãrãciei, datoritã problemei cu locurile de muncã; mânia, depresia, suicidul în adolescentã nu mai sunt subiecte care apartin doar unui anumit segment al populatiei, ci în asemenea cazuri pãrintii sunt de cele mai multe ori total depãşiti, iar tinerii pur şi simplu nu mai ştiu ce sã facã şi pentru ei viata devine o povarã.

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Orice psiho-traumã, în viata pe care noi o trãim acum, poate sã genereze o depresie. Exact ce ati spus dumneavoastrã şi multe altele. Deci, orice psiho-traumã genereazã depresie. Depinde pe ce fond constitutional apare psiho-trauma. Sunt unii care suportã mult mai uşor şi depresia este trecãtoare, de la tristetea simplã, pasagerã, pânã la depresia profundã, care merge pânã la sentimentul inutilitãtii existentiale.

Sunt atâtea cauze, încât la ce ati spus dumneavoastrã se adaugã o multime de alte şi alte cauze. Viata este trepidantã şi ne face sã intrãm în fiecare moment în contact cu alte şi alte segmente de realitate. Şi fiecare dintre acestea sunt frustrante - multe dintre ele.

Prof.Dr. Iosif Ton, teolog:

Ceea ce am învãtat eu şi mã fereşte de orice depresie, este cã în primul rând când sunt obosit fizic, trebuie sã rup imediat cu toate şi sã mã duc undeva unde sunt singur, unde pot dormi câteva zile, unde mã pot hrãni şi dupã aceea sã mã hrãnesc şi mã repun pe picioare şi apoi în linişte ascult ce-mi spune Dumnezeu.

Şi am o nouã întâlnire cu Dumnezeu, acolo în susurul acela blând şi subtire.

M.O.:

Era o anumitã perioadã când era ca un impuls şi spuneam: "Acum gata, Dumnezeu mã va vindeca, mã va ajuta". Dar timpul trecea şi lucrurile rãmâneau aşa.

Prof.Dr. Iosif Ton, teolog:

Şi dacã El vrea sã-mi schimbe directia în viatã, spun: "Bine Doamne, mã duc pe noua directie!".

Pentru cã CEL MAI IMPORTANT LUCRU în existenta pe pãmânt este sã am comuniune cu Dumnezeu şi sã-L ascult pe Dumnezeu.

Când am astea, am împlinire, am fericire, am satisfactie, am viatã plenarã, am tot ce-mi trebuie, pentru cã am lucrul pentru care am fost fãcut: comuniunea cu Sfânta Treime.

M.O.:

Depresia de multe ori se crede cã este doar la nivel psihic şi emotional, dar de fapt ea se accentueazã şi dureazã mai mult timp, slãbeşte sistemul nervos şi se simte destul de puternic o durere în spate destul de acutã, care nu te lasã nici sã poti dormi.

Sistemul nervos era oricum destul de slab, imunitatea scãzutã şi lipsa poftei de mâncare sau - mai târziu - harul de a mânca mult, mult.

Ioan Ciobotã:

Am întrebat-o pe Nadia Neagoe ce îşi aminteşte din perioada când a trecut prin depresie.

Nadia Neagoe:

Dacã ar fi sã compar între atunci - vremea când eram disperatã, nu ştiam unde sã alerg, nu ştiam unde sã fug ca sã simt dragoste, sã simt cã am pe cineva lângã mine, şi sã compar cu acum, când mã simt împlinitã şi simt cã orice s-ar întâmpla, este cineva lângã mine.

Pot sã zic cã a fost o perioadã foarte grea pentru mine. N-am crezut cã o sã trec vreodatã peste asta.

Chiar şi dupã ce L-am cunoscut pe Dumnezeu şi L-am primit în inima mea ca Domn şi Mântuitor, îmi pãrea aşa de greu sã pot sã iert şi sã încep o nouã viata aşa cum vrea El. Mã gândeam: "Doamne, dar cum aş putea eu sã încep dintr-o datã o altã viatã, când inima mea este plinã de rãutate?" Recunoşteam cã sunt rea şi cã am o inimã murdarã, şi-mi era foarte greu sã încep o viatã aşa cum vrea El, dar Domnul a spus cã niciodatã n-o sã vã las. Asta m-a întãrit pe mine foarte mult, când am citit din Biblie versetul acela: "Niciodatã n-o sã vã las".

Cântã Marius Livanu:

În Tine-i odihnã, când sufletul frânt,

Se-apleacã-n tãcerea de rece mormânt,

În Tine-i puterea, când Duhul zdrobit,

Te-aşteaptã-n suspine,

De patimi robit.

Ioan Ciobotã:

O statisticã spune cã 19 milioane de americani suferã de depresie. Dintre aceştia 3 milioane sunt tineri, iar ce au comun toti aceşti 3 milioane de tineri care suferã de depresie este o viatã dinainte de cãsãtorie, trãitã în promiscuitate, în pãcat, în sex premarital şi în îndepãrtare de Dumnezeu.

În ce mãsurã aceste pãcate rãmân şi continuã sau la un moment dat explodeazã în mintea omului, chiar dupã ani de zile?

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Aici este un lucru foarte important. Aş pleca de la un caz: o tânãrã femeie a avut un aport sexual cu şeful ei. Pânã la urmã acesta a obligat-o şi a întretinut raporturi sexuale cu ea. Ea a devenit creştinã şi a intrat într-o depresie profundã, amintindu-şi de acest pãcat în permanentã. Ea a intrat într-o depresie profundã şi în datele anamnezice pe care ea le punea pe tapet, mereu şi mereu îşi aducea aminte de acest pãcat cardinal, acest pãcat atât de adânc.

I-am spus: "Draga mea, nu existã pãcat pe care Dumnezeu sã nu-l poatã ierta". Atâta vreme cât omul este în viatã, atâta vreme cât omul merge la Dumnezeu cu pãcatul lui, şi-l mãrturiseşte, nu se poate ca sã nu primeascã iertarea. Şi i-am spus acestei bolnave "Nu se poate. Tu trebuie sã primeşti iertarea şi o vei primi dacã mergi în mod sincer la Dumnezeu şi Îi spui pãcatul tãu. Nu se poate sã nu primeşti iertarea."

Dupã ce ea a aflat acest mare secret, bolnava s-a refãcut completamente, fãrã sã mai aibã vreodatã nevoie de un consult psihiatric.

Ioan Ciobotã:

Domnule pastor Ovidiu Bulzan, sunteti doctor în arhitecturã. Pentru cã 14 din viata dumneavoastrã ati practicat arhitectura, cum ati putea reprezenta printr-o imagine plasticã, sã zic printr-o constructie arhitectonicã, depresia?

Ovidiu Bulzan, pastor:

Depresia este nemultumirea pietrei cã n-a ajuns etravã şi a pietrei din frescã, cã n-a ajuns mozaic şi a pietrei din mozaic cã n-a ajuns în fundatie.

Este un "displacement", este o nepotrivire în felul în care ne vedem angrenati în lumea din jurul nostru.

Ioan Ciobotã:

V-aş mai întreba, în final, câteva posibile solutii pentru cei aflati în depresie.

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

În primul rând oamenii trebuie sã apeleze la antidepresive. Gama aceasta largã de antidepresive o pot folosi atât creştinii, cât şi necreştinii. Rezolvarea la un necreştin este mult mai dramaticã. El va tine numai şi numai de ceea ce-i oferã medicamentele antidepresive, pe când la creştin se pune problema ca pe lângã medicamentele antidepresive el sã-şi cerceteze viata sa, sã se introspecteze, sã vadã care este cauza depresiei, sã-şi refacã relatia cu Dumnezeu şi depresia dispare. Aceastã combinatie între medicamentele antidepresive şi relatia cu Dumnezeu este o rezolvare idealã. Pentru ceilalti nu este decât medicatia antidepresivã şi când tânãrul îşi dã seama cã suferã de depresie, sã cerceteze un medic psihiatru, pentru cã acesta este mult mai avizat decât un somatician, un cardiolog, un internist sau un endocrinolog, care sunt specialişti pe domeniul lor.

Psihiatrul, însã, trebuie sã vadã ce se ascunde în spatele unei anume boli somatice, unei boli care pare la început sã fie etichetatã ca o boalã organicã, dar de fapt este o boalã depresivã.

Sfârşitul pãrtii a 2-a a Documentarului despre Depresie:

"Depresia - durerea sufletului. Unde se poate gãsi eliberare şi pace?"

********************************************

Documentar Depresie - Partea 3

"Depresia - durerea sufletului.

            Unde se poate gãsi eliberare şi pace?"

Realizat pentru Radio Vocea Evangheliei Timişoara şi difuzat initial de reteaua Radio Vocea Evangheliei.

Realizator: Ioan Ciobotã

Câteva gânduri despre depresie:

M.O.:

Tristetea o purtam cu mine oriunde mergeam.

Daniela Bãlan:

Nu ştiam, eram disperatã. Nu mai gãseam nici o portitã.

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Este bine sã spunem tinerilor cã în Isus Cristos gãsim cel mai puternic antidepresiv. Fãrã El nu gãsim decât lacrimi în aceastã viatã, nu gãsim decât disperare.

Daniela Bãlan:

Eşti nemultumit tot timpul. Eşti distrus.

S.M.:

Aveam impresia cã merg în iad, pur şi simplu. Aveam impresia cã doar un pas mã mai desparte de iad. Aveam senzatia cã totul arde în jurul meu.

Prof Dr. Iosif Ton, teolog, absolvent al Universitatii Oxford din Anglia:

De ce-am ajuns acolo? Pentru simplul motiv cã nu-mi pot umple golul pe care nu-l poate umple decât Dumnezeu.

Ioan Ciobotã, reporter:

Depresia este cea mai raspindita boala din Romania. Cele mai afectate categorii de persoane sint cele cu virstele de la 20 la 30 de ani si de la 45 la 55 de ani.

Ce se întâmplã în generatia noastrã? Care sunt câteva cauze ale depresiei, care sunt efectele şi care ar putea fi posibile solutii pentru depresie, la toate aceste întrebãri încercãm sã rãspundem în minutele care urmeazã. Cu sigurantã nu putem atinge toate punctele de vedere legate de subiectul "depresie", dar sperãm ca o bunã parte dintre frãmântarile ascultãtorilor noştri sa-şi gãseascã rãspuns.

M.O.:

Când merg undeva, sau când am de fãcut ceva, stau cu un stres cã am de fãcut ceva, şi atunci automat oboseala îşi spune repede cuvântul şi nu mai eşti un om calm, şi intervine şi panica. Dar nu acasã - foarte rar se întâmplã acest lucru acasã, doar dacã sunt foarte obositã şi poate veni o persoanã care sã mã oboseascã cu alte probleme - atunci e posibil.

Ioan Ciobotã:

Depresia face parte din normalul vietii omului secolului 21?

Ovidiu Bulzan, pastor:

Pentru mine atât singurãtatea, cât şi nevoia de a avea o viatã echilibratã, face parte dintr-un mix pe care Dumnezeu l-a aşezat în viata noastrã. Sã-L cãutãm şi sã nu ne multumim decât dupã ce L-am gãsit. Şi dupã ce L-am gãsit, sã nu ne multumim decât sã ne includem în constructia numitã "Bisericã, Bisericã universalã".

Vreau sã vã spun cã bucuria mea cea mai mare este sã constat cã Dumnezeu este unitar. Aceleaşi legi care functioneazã în esteticã, sunt legile care se aplicã în arhitecturã, în sculpturã, în poezie, în artã în general.

Aceleaşi legi le-a lãsat Dumnezeu sã functioneze şi în armonia care ne integreazã pe noi în noi înşine şi pe noi în ansamblul mai mare comunitar din jurul nostru.

Radiana Cordos, psiholog si consilier crestin:

O altã cauzã ar fi stresul sau pierderi foarte mari pe care nu le putem controla - de exemplu când moare cineva, este ieşit de sub controlul nostru şi nu avem cum sã controlãm lucrurile respective.

Ioan Ciobotã:

Din ce cauzã ajungi la depresie?

S.M.:

Cred cã una din cauze este izolarea. O altã cauzã ar fi lipsa unei încrederi în ceva dincolo de realitatea aceasta trecãtoare.

Ioan Ciobotã:

Care au fost momentele cele mai triste în aceastã perioadã de depresie şi cum s-au manifestat? Ati început sã mergeti pe strãzi sau v-ati închis, n-ati mai vorbit cu nimeni, ati stat în întunerec?

Daniela Bãlan:

Momentele de depresie care au fost cele mai triste au fost însotite de imposibilitatea de a vorbi - acesta am pãtit în urmã cu câtiva ani. Nu puteam sã exprim ceea ce gândesc. Aveam formula în cap dar nu puteam sã spun - mã bâlbâiam. Am avut o perioadã în care m-am bâlbâit cam 3 luni de zile. Atunci plângeam în continuu, pentru cã mi-era fricã c-am sã rãmân aşa. De la ce-a pornit atunci? De la o loviturã - am primit o palmã de la fostul meu sot şi am dat cu capul de perete, apoi am fãcut o febrã tot în sãptãmâna aia şi brusc n-am mai putut vorbi. Atunci am fost foarte disperatã cã voi rãmâne aşa, şi atunci nu puteam sã lucrez, nu puteam sã-mi cresc copiii cum trebuie, etc. Cam asta a fost cea mai dureroasã etapã din viata mea. Am luat foarte multe medicamente, foarte multã psihoterapie şi am reuşit sã controlez depresiile, cu timpul. Eu sufãr de depresie cam de 8-9 ani.

M.O.:

Situatiile se datoreazã oboselii îndelungate.

Lidia Iliesi:

Cum s-au manifestat la tine?

M.O.:

La început prin stãri agitate, insomnii, stãri de tristete care treptat cresc şi se ajunge la urmã la starea de depresie.

Ioan Ciobotã:

Ce este depresia şi care sunt cauzele care tin de interiorul persoanei umane, şi nu de factori externi, care duc la depresie?

Dr.Doina Cosman, profesor la Universitatea de medicina si farmacie din Cluj, catedra Psihologie medicala, medic primar psihiatru, sef de sectie:

Ca şi om de ştiintã şi totodatã ca şi psihiatru clinician, practician, nu pot sã nu mã gândesc cã depresia este o realitate biologicã.

Cele mai noi cercetãri au descoperit cã depresia se datoreazã unor disfunctiuni în sistemul nervos central, a unor substante care conduc influxul nervos. Aceste substante se numesc "neurotransmitãtori". Existã o mare disfunctionalitate în sistemul de neurotransmitãtori, de tip serotoninergic şi de tip noradrenergic. Ce înseamnã acest lucru? Înseamnã cã persoana depresivã, la un moment dat, atunci când începe depresia, nu mai are suficientã serotoninã sau nu mai are suficienti neurotransmitãtori noradrenergici în sistemul nervos central, adicã exact acolo unde aceia ar trebui sã fie prezenti şi sã-şi facã lucrul.

Prof Dr. Iosif Ton, teolog, absolvent al Universitatii Oxford din Anglia:

De ce am ajuns acolo? Pentru simplul motiv cã nu-mi pot umple golul pe care nu-l poate umple decât Dumnezeu. Acesta trebuie sã fie lucrul fundamental pe care trebuie sã-l înteleagã oricine care trãieşte într-o depresie. La urma urmelor, totul se datoreazã faptului cã este în tine un gol, pe care nu-l poate împlini nimic, nimic, nimic decât Dumnezeu Însuşi.

Pânã nu umpli golul acela, orice altceva ai face, tu tot neîmplinit, tot nefericit, tot fãrã putere vei fi.

Ioan Ciobotã:

Nadia Neagoe a reuşit sã scape din depresie.

Nadia Neagoe:

Am început sã merg la bisericã şi sã încerc sã înteleg mai mult Cuvântul lui Dumnezeu care se explica, cu toate cã nu întelegeam prea mult şi de multe ori râdeam.

A fost într-o searã de evanghelizare. Am mers - ca de obicei - obligatã de mama la bisericã şi Cuvântul lui Dumnezeu mi-a vorbit astfel: "Adevãrat vã spun cã dacã nu vã veti înoarce la Dumnezeu şi nu vã veti face ca nişte copilaşi, cu nici un chip nu veti intra în Împãrãtia Cerurilor".

Acest verset m-a frãmântat mult şi la început n-am înteles şi am încercat sã o întreb pe mama mea. Şi-a fãcut putin liber şi a început sã-mi povesteascã cã dacã nu mã-ntorc la Dumnezeu şi dacã nu-L primesc în inimã, dacã voi pleca de pe acest pãmânt, nu voi ajunge în Împãrãtia Cerurilor şi nu voi putea sã mã bucur de toatã dragostea Domnului.

Ioan Ciobotã:

Ce este depresia?

Dr. Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Boala depresivã este o boalã pe care o pot defini mai greu, pentru cã existã în atâtea circumstante ale vietii, sub atâtea forme, încât este foarte greu sã gãseşti o definitie precisã bolii depresive.

Radiana Cordos, psiholog si consilier crestin:

Spre exemplu îti este fricã sã nu-ti moarã sotul. Toatã viata te vei lãsa "bãtut mãr" de frica aceasta, pentru cã mereu şi mereu îti revine în gândurile tale şi te va deprima.

Dr. Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Depresia în general este o boalã atât de frecventã în lumea noastrã de astãzi, încât se poate spune cu certitudine cã fiecare om a trãit într-un fel sau în altul, la un grad de intensitate sau la un alt grad de intensitate, un puseu depresiv. O depresie de intensitate mai micã sau de intensitate mai profundã, însã fiecare dintre noi, într-un fel sau în altul, datoritã conditiilor vietii în secolul în care trãim, trãim fiecare dintre noi nişte episoade depresive, cãrora, de obicei, le bagatelizãm importanta sau multi dintre noi disimuleazã puseele depresive pentru a apãrea într-o posturã plãcutã anturajului imediat.

Ioan Ciobotã:

Ce sfat le-ai da unor cititori care trec prin aceleaşi situatii acum?

S.M.:

Cred cã cel mai bun sfat ar fi sã-şi punã în primul rând încrederea în Dumnezeu, cã EL îi poate scoate din orice stãri ar fi - oricât de rea ar fi starea aceea, Dumnezeu îi poate scoate.

Şi mie mi-a fost greu sã înteleg atunci pe moment lucrul acesta, dar avându-l pe Dumnezeu alãturi de mine şi punându-mi toatã încrederea în El, şi crezând cã El mã poate scoate din starea în care eram - pânã la urmã aşa s-a întâmplat efectiv. Nu dintr-o datã, dar în timp am vãzut cã mâna lui Dumnezeu a fost acolo şi m-a ajutat sã trec de stãrile acelea depresive.

Ioan Ciobotã:

Ne întoarcem la istoria unei vieti zbuciumate de probleme şi care a cunoscut depresia - Daniela Bãlan.

- Cum întelege concubinul dumneavoastrã sã se implice în starea în care sunteti şi sã vã sprijine?

Daniela Bãlan:

Mã sprijinã, dar cum în ziua de astãzi majoritatea oamenilor au depresii, chiar dacã se considerã normali şi toutşi undeva au şi ei o chichitã, nici el n-are rãbdare tot timpul.

Oricum m-a sprijinit foarte mult. Când n-a mai putut, mi-a întors spatele şi a plecat, pentru cã n-a mai rezistat, dar s-a întors şi m-a sprijinit în continuare şi mã ajutã foare mult cu copilul cel mare, care nu este al lui, şi pot sã spun cã m-a sprijinit şi mã sprijinã în continuare. Mã-ntelege, câteodatã. Altãdatã nu mã-ntelege, dar gãsim o solutie - ori plec eu din casã pentru 10 minute, ori pleacã el în camerã şi nu mã mai bagã în seamã.

La noi în casã se întâmplã totuşi minunea asta cã mã-ntelege şi mã sprijinã, nu mã dã la o parte.

Ioan Ciobotã:

Existã însã un aspect foarte important în tratarea depresiei, prezentat în conitnuare de Prof. Doina Cosman, medic psihiatru.

Dr.Doina Cosman, profesor universitar, medic primar psihiatru:

O altã situatie care trebuie sã completeze terapia deja complexã pe care am amintit-o, este consilierea spiritualã. Persoana trebuie sã se refacã din punct de vedere spiritual, trebuie sã ştie cine este, ce-şi doreşte cel mai muilt în viatã, trebuie sã aspire la o comuniune spiritualã cu Dumnezeul sãu, cu Creatorul sãu, ca sã se înteleagã mai bine cine este, oglindindu-se în minunãtia creatiei.

Pentru aceasta poate cã este bine sã apeleze la un consilier spiritual creştin.

Ioan Ciobotã:

Depresia s-ar putea numi "Durerea sufletului".

Unde se poate gãsi eliberare şi pace?

Prof Dr. Iosif Ton, teolog:

E bine spus "Depresia este durerea sufletului". Dar este durerea sufletului pentru cã e golul acela de care am vorbit. Vindecarea este în umplerea golului. Nu va fi niciodatã vindecare pânã când golul din mine nu-l umple Domnul Isus, nu-l umple Duhul Sfânt şi nu-l umple Dumnezeu Însuşi, Dumnezeu Tatãl.

Când am aceastã plinãtate a lui Dumnezeu - Efeseni 3:19 "Ca sã ajungeti plini de toatã plinãtatea lui Dumnezeu" - când ai aceastã plinãtata a lui Dumnezeu, ai vindecarea de orice depresie.

Ioan Ciobotã:

Iar vindecarea de depresie este strâns legatã de vindecarea relatiilor cu cei din jur.

- Nadia Neagoe, ai trecut printr-o perioadã de depresie în viata ta. Din ce cauzã?

Nadia Neagoe:

Pot sã zic cã din cauza familiei mele cel mai mult. Tatãl meu a fost şi este încã un alcoolic, un om foarte dur şi foarte aspru. Nu poti sã vorbeşti cu el - imediat tipa la tine, imediat dãdea în tine. Niciodatã nu puteai sã vorbeşti ceva cu el ca de la un tatã la fiu.

Mama mea era foarte slãbitã şi tot timpul încerca sã gãseascã o ocazie în care sã vorbeascã cu el, sã-i explice situatia. El dãdea foarte mult în noi, tot timpul era beat, tot timpul fugeam de acasã din cauza lui. Rar când stãteam acasã, când puteam sã ne bucurãm de cãldura unei case.

Dr. Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Boala depresivã este atât de frecventã încât ne dãm seama de frecventa ei şi dupã numãrul mare de medicamente antidepresive care sunt solicitate la fiecare farmacie.

La fiecare farmacie întâlneşti antidepresive de toate felurile, ceea ce aratã cã depresia este o boalã frecventã.

Radiana Cordos, psiholog si consilier crestin:

Cauzele depresiei sunt multe, iar printre ele aş aminti cauze genetic-biologice, cauze fizice cum ar fi lipsa de somn, lipsa de mişcare. Apoi poate veni ca efect secundar al unor boli - toate fetele cunosc sindromul premenstrual şi scurta depresie legatã de sãptãmâna aceea dinainte de menstruatie.

Ştim cu totii despre depresiile acelea post-partum, dupã naşterea copilului, prin care mai mult sau mai putin fiecare mamã trece.

De asemenea existã un chimism în creier - e vorba de serotonina care are un anumit nivel în creierul nostru şi acest nivel scãzut determinã şi duce la depresie.

Ioan Ciobota:

Care sunt cauzele primare care duc la aparitia depresiei în viata unui om, care este impactul propriilor actiuni sau greşeli în declanşarea depresiei?

Dr.Doina Cosman, profesor universitar, medic primar psihiatru:

Dacã ne referim la impactul evenimentelor asupra vietii omului, putem sã vorbim despre relatia stres-depresie.

S-au fãcut cercetãri ştiintifice, care cuantificã evenimentele negative din viata unui om şi ajungerea la depresie.

Cea mai veche şi solidã cercetare, este cea a doi psihologi americani - Holm şi Rae - care au elaborat şi o scalã numitã "Scala evenimentelor negative", în care ei puncteazã diferite evenimente negative din viatã, cum ar fi divortul sau chiar decesul unei persoane, problemele cu justitia, deci ajungerea la fapte penale, etc.

O serie de evenimente le puncteazã cu puncte de la 100 pânã la 11.

Ioan Ciobotã:

Care sunt limitele biologice de rezistentã ale omului, din acest punct de vedere?

Dr.Doina Cosman, profesor universitar, medic primar psihiatru:

Însumând acest punctaj pe durata unui an, a 12 luni, dacã se depãşeşte un punctaj de 250 Unitãti de Schimbare a Vietii (Life Change Units), atunci persoana este în mare pericol de a face depresie.

De ce? Pentru cã i se depãşeşsc mecanismele de apãrare, sau într-un limbaj psihologic modern mecanismele de "copying".

Ioan Ciobotã:

În continuare aplicatia practicã a mecanismelor descrise pânã aici - un studiu de caz care nu pãrea prea dificil la început, dar care totuşi a ajuns la depresie:

M.O.:

A fost dupã o naştere, copilul era destul de mare - aproape de 1 an, când am observat nişte stãri care pe mine mã supãrau. Eram foarte agitatã, eu fiind o fiintã foarte calmã înainte şi destul de liniştitã.

Am început sã mã neliniştesc din cauza a ceea ce simteam. Mã concentram mult pe asta. S-a întâmplat în perioada aceea de obosealã multã sã aflu şi o veste destul de urâtã şi tot în aceeaşi zi - era chiar înainte de sãrbãtori, când era multã muncã în casã - sã mai aflu încã o veste care nu era chiar întemeiatã şi acele douã lucruri m-au fãcut praf într-o zi.

De acolo a început adevãrata depresie.

Ioan Ciobotã:

Îti aminteşti ce anume te-a ajutat sã ieşi din depresie?

Nadia Neagoe:

N-au fost lucruri pãmânteşti care sã mã ajute sã ies din depresie, ci doar Domnul, doar puterea Lui şi dragostea Lui care o avea fatã de mine a fost ceea ce m-a ajutat sã trec din depresia acesta.

Doar EL m-a ajutat. Cred cã fãrã El şi fãrã voia Lui şi fãrã dragostea Lui care o are pentru mine, cred cã n-aş fi putut sã trec.

Ioan Ciobotã:

Se pare cã oamenii în aproapele toate zonele lumii au ajuns la limita biologicã de rezistentã şi nu mai au resurse, iar cazurile de depresie sunt tot mai numeroase. Într-o oarecare mãsurã s-ar putea vorbi aproape de o epidemie de depresie la nivel mondial.

Care sunt cauzele depresiei, care se manifestã prin tristete, abandonul hobby-urilor, scãderea interesului fatã de sine?

Dr. Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Trãim într-o lume care are mai multe depresii ca niciodatã. Niciodatã nu s-au întâlnit aşa multe depresii ca acum, în secolele trecute.

Acum sunt cele mai multe depresii, raportat la numãrul de locuitori. Viata este extrem de trepidantã şi în acelaşi timp frustrantã. Omul nu mai are timp sã se întâlneascã cu sine însuşi, sau dacã se întâlneşte cu sine însuşi nu câştigã prea mult lucru - omul trebuie sã se întâlneascã în final cu Dumnezeu.

Radiana Cordos, psiholog si consilier crestin:

Vreau sã citesc câteva cuvinte dintr-un psalm pe care l-a scris David, şi este extraordinar de interesant cum David îşi gãseşte singur leacul la depresia lui. El zice:

"Cu lacrimi mã hrãnesc zi şi noapte, când mi se zice fãrã încetare: 'Unde este Dumnezeul tãu?'.

Mi-aduc aminte şi-mi vãrs tot focul inimii în mine, când mã gândesc cum mergeam înconjurat de multime şi cum înaintam în fruntea ei spre casa lui Dumnezeu, în mijocul strigãtelor de bucurie şi multumire ale unei multimi în sãrbãtoare.

Pentru ce te mâhneşti suflete şi gemi înlãuntrul meu?

Nãdãjduieşte în Dumnezeu, cãci iarãşi Îl voi lãuda.

El este mântuirea mea şi Dumnezeul meu.

Îmi este mâhnit sufletul în mine, Dumnezeule, de aceea la Tine mã gândesc."

Ioan Ciobotã:

Cum ai ieşit din starea respectivã?

S.M.:

Cu toate cã mã simteam rãu în general, dar erau şi momente sau zile când parcã mã simteam ceva bine. Aveam momente mai lucide, când reuşeam totuşi sã gândesc cât de cât şi sã-mi fac sperante, sã-mi fac gânduri de viitor - sã-mi termin facultatea, eram anul I la facultate.

Ziceam: "Lasã cã o sã mã fac bine, o sã-mi iau examenele, o sã continui facultatea, o sã fie totul bine" şi încercam sã mã consolez cu gândurile acestea.

Un rol important l-au jucat unii dintre prietenii mei, care mai veneau pe la mine în vizitã şi-mi ziceau: "Va fi bine, Dumnezeu te va ajuta sã scapi cu bine".

Ioan Ciobotã:

O statisticã recentã publicatã pe Internet de CBN News, spune cã în Statele Unite aproape 19 milioane de oameni suferã de depresie, iar dintre aceştia 3 milioane sunt tineri.

O caracteristicã comunã la toti aceştia este trãirea în promiscuitate sexualã sau relatii sexuale înainte de cãsãtorie. Ce legãturã poate sã fie între actiuni concrete ale omului şi aceastã situatie nefericitã?

Dr.Doina Cosman, profesor universitar, medic primar psihiatru:

Statistica pe care ati pomenit-o mai abordeazã încã un aspect, datoritã faptului cã ati pomenit de promiscuitate sexualã şi eventual de consum de droguri. Abordeazã aspectul biologic, pentru cã aspectul psihologic, cel al stresului, al evenimentelor negative de viatã se împleteşte strâns cu aspectul biologic.

S.M.:

Încercam sã cred cã Dumnezeu mã va ajuta sã trec şi peste asta şi încercam sã-mi pun încrederea în El, pentru cã ştiam cã doar El mã poate ajuta sã trec peste asta.

Deşi mi-era greu, mi-era foarte greu, nu reuşeam sã citesc Biblia aşa cum o citeam înainte, din cauza faptului cã nu mã puteam concentra aşa de bine. Reuşeam sã citesc foarte putin din Biblie, reuşeam sã mã rog foarte putin.

Ioan Ciobotã:

Câti ani are copilul cel mare şi dacã v-a spus vreodatã ceva în legãturã cu durerea sufleteascã prin care treceti?

Daniela Bãlan:

Are 9 ani şi jumãtate, iar acum o lunã de zile a vrut sã-mi întoarcã spatele şi sã plece la tatãl lui. Bineînteles cã eu am reuşit sã mã abtin, sã nu tip, sã nu zbier. Am tratat cât se poate de calm problema şi am zis: "Dacã-i alegerea ta şi dacã tu hotãrãşti cã aşa trebuie sã fie, poti face aşa."

Dar a vãzut cã sufãr - plângeam în bucãtãrie dar fãrã sã-i spun nimic. A vãzut cã mã doare şi a venit şi mi-a zis: "Dacã tu suferi aşa de mult pentru mine, rãmân şi nu vreau sã-ti fac rãu, pentru cã eşti mama mea şi te-ai chinuit cu mine. Rãmân lângã tine aşa cum eşti rea de gurã. Eşti mama mea şi mã fac cã nu te aud când te-apucã."

Eu sunt rea de gurã, aşa mã manifest eu când vreau sã mã descarc putin, îmi dau drumul la gurã.

Ioan Ciobotã:

Dincolo de legãtura obiectivã între promiscuitate şi depresie, existã o legãturã asemãnãtoare şi între consumul de alcool sau de droguri şi depresie?

Dr.Doina Cosman, profesor universitar, medic primar psihiatru:

În cazul celor care consumã droguri sau alcool, zestrea de serotoninã din creier scade brusc. Nu se pot desprinde cele 2 aspecte în cazul unei vieti trãite într-o promiscuitate, cu consum de droguri, cu comportament sexual dezorganizat. Totul duce la o rãnire a ceea ce Dumnezeu a pus în noi, şi anume: neurotransmitãtorii, gândirea bunã, potentialul cognitiv, şi se ajunge destul de uşor la depresie.

Dr. Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Dacã trupul este plin de întunerec la un om care nu are ochi pentru Dumnezeu, ce şansã are el de a se reface?

Cât de micã este şansa acestuia, fatã de un credincios autentic, real, care are o relatie cu Dumnezeu, pentru cã nu poti sã spui cã ai o credintã puternicã în Dumnezeu, dacã nu ai o cunoaştere a Lui.

Dacã ai o cunoaştere a Lui, depresia care apare la un moment dat în viata ta - şi trebuie sã o accepti aprioric: "Depresia trebuie sã aparã şi în viata mea, sau va apare şi în viata mea. Dar ce fac? Mã las în mâna Diavolului, care mã va învinui în permanentã şi mã va face sã-mi atintesc privirea doar la pãcatul pe care l-am fãcut cândva? Sau îmi atintesc privirile la Dumnezeu, care îmi iartã pãcatul şi este gata sã-mi redea iarãşi bucuria mântuirii, sã-mi redea iarãşi puterea de a trãi.

Trebuie sã fim foarte atenti unde alergãm când suntem depresivi.

Sfârşitul pãrtii a 3-a a Documentarului despre Depresie:

"Depresia - durerea sufletului. Unde se poate gãsi eliberare şi pace?"

***********************************************

Documentar despre Depresie - Partea 4

"Depresia - durerea sufletului.

            Unde se poate gãsi eliberare şi pace?"

Realizat pentru Radio Vocea Evangheliei Timişoara şi difuzat initial de reteaua Radio Vocea Evangheliei.

Realizator: Ioan Ciobotã

Câteva gânduri despre depresie:

Dr.Doina Cosman, profesor la Universitatea de medicina si farmacie din Cluj, catedra Psihologie medicala, medic primar psihiatru, sef de sectie:

Depresia de multe ori se manifestã sub forma unei proaste relationãri cu cei din jur, sau sub forma nemultumirii vis-a-vis de propriile performate.

Nadia Neagoe:

Mã bãteam cu oricine, imediat urlam.

S.M.:

Mi se pare totul aşa o învãlmãşelã, o dezordine.

Daniela Bãlan:

Ai impresia cã viata ta s-a terminat aici, cã nu mai reuşeşti sã faci nimic, cã nu eşti bun de nimic, eşti inutil, eşti dat la o parte de peste tot, nimeni nu te suportã, nimeni nu te întelege.

S.M.:

Parcã nu mai puteam suporta pe nimeni în jurul meu. Eram aşa de disperat, credeam cã am fãcut o aşa greşealã mare cã am plecat de acasã încât Dumnezeu nu mã mai iartã, nu mai este nici o şansã pentru mine.

Dr.Doina Cosman, profesor unversitar, medic primar psihiatru:

E ca o contabilitate rãutãcioasã a eului, care constatã cã în contul personal au rãmas prea putine lucruri valoroase.

Fetitã:

Am simtit cã tata nu mã mai iubea. Fratele meu plângea tot timpul. Eu încercam sã mã joc cu el. Mama mea plângea şi ea şi eu plângeam câteodatã, dar...

Ioan Ciobotã:

Depresia este cea mai rãspânditã boalã din România. Psihologia laicã afirmã cã omul este bun intrinsec, în sine însuşi, dar mediul îl conditioneazã şi îl determinã sã facã rãu. Probabil a fost supus unor abuzuri sexuale sau de altã naturã în copilãria timpurie, iar acele evenimente negative de viatã l-au transformat şi l-au determinat sã facã rãu.

Drept urmare, psihologia necreştinã recomandã bolnavului sã caute în sine însuşi, sã-şi descopere rãdãcinile bune şi sã se întoarcã acolo.

Privind problema din aceastã perspectivã, în Occident sunt notorii cazurile în care copiii şi-au dat în judecatã pãrintii sau rude apropiate, deoarece, dupã ce au urmat câteva şedinte de hipnozã şi-au adus aminte de lucruri pe care nu le ştiau, ca de exemplu faptul cã în copilãria lor pãrintii sau rudele i-au tratat cu agresivitate de diferite forme.

Cu sigurantã existã şi adevãr şi fapte reprobabile în multe dintre aceste cazuri. Dar, de multe ori prin întrebãri de genul: "Nu-i aşa cã...?", hipnotizatorul poate induce pacientului senzatia cã faptele s-au desfãşurat dupã un anumit model.

În contrast, Biblia şi psihologia creştinã bazatã pe Biblie, afirmã cã omul este rãu intrinsec, este rãu în sine însuşi şi are nevoie de salvare, de mântuire din aceastã situatie.

Spre deosebire de psihologia laicã, psihologia creştinã nu recomandã bolnavului "sã se prindã de guler şi sã se ridice în sus" pentru cã nu poate. Nici sã caute în sine însuşi, pentru cã acolo nu gãseşte nimic, decât eventual disperare şi durere şi riscã sã se prãbuşeascã în sine însuşi. Solutia oferitã de Biblie, de fapt solutia oferitã de Dumnezeu, este Domnul Isus Cristos, care a coborât El Însuşi din cer ca sã îi ridice pe oameni la cer, sã-i scape din dezastru şi din pãcat - El, Mâtuitorul coborât din cer.

Aşadar, ajutorul este din afarã, de la Cristos, şi nu din lãuntrul omului, unde nu se gãseşte nimic, decât un gol care trebuie umplut de Cristos.

Care sunt câteva cauze ale depresie, care sunt efectele şi care ar putea fi posibile solutii pentru depresie, la toate aceste întrebãri încercãm sã rãspundem în cele ce urmeazã.

Cu sigurantã nu putem atinge toate punctele de vedere legate de subiectul depresie, dar sperãm ca o bunã parte dintre frãmântãrile ascultãtorilor noştri sã-şi gãseascã rãspuns.

M.O.:

Era o stare atât de avansatã de obosealã, încât eu nu mã puteam concentra la nimic.

Nadia Neagoe:

Am avut o stare în care m-am închis în mine total şi n-am mai vorbit cu nimeni, uram pe toti din jurul meu, nu mã mai interesa de nimeni. Nici la şcoalã nu vorbeam cu nimeni - eram desprinsã de orice.

Am început sã fiu foarte rea, foarte egoistã, mã bãteam cu oricine. Chiar am avut şi probleme multe la şcoalã din cauza bãtãilor.

Ioan Ciobotã:

Cum trebuie abordatã problema depresiei?

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Trebuie sã se vorbeascã cu multã atentie despre ea, pentru cã depresia se ascunde sub atâtea boli somatice. "Soma" în limba greacã înseamnã "carne", iar când zic "se ascunde" vreau sã spun cã cei mai multi medici, în neatentia lor sau în graba lor, eticheteazã bolnavul depresiv ca un bolnav somatic. Asta înseamnã cã de multe ori bolnavii depresivi care se adreseazã nu în primul rând psihiatrului ci unor practicieni somaticieni, unui cardiolog, unui internist, unui endocrinolog, vin sã-i consulte pe aceştia, şi dacã medicul respectiv este suficient de avizat, de atent, va observa cã de fapt bolnavul respectiv nu atre nimic organic, nimic somatic, ci la baza acuzatiilor bolnavului stã de fapt o depresie care îşi aratã primii colti.

Radiana Cordos, psiholog si consilier crestin:

Sunt momente în viata noastrã când facem comparatii. David, într-un psalm, fãcea comparatii: "Mi-aduc aminte şi-mi vãrs tot focul inimii în mine, când mã gândesc cum mergeam înconjurat de multime." Deci era o zi de bucurie, era un moment frumos al vietii lui şi comparatia se face acum cu un moment în care se simte uitat de Dumnezeu, pentru cã la sfarşitul psalmului zice: "Pentru ce mã uiti, pentru ce trebuie sã umblu plin de întristare sub apãsarea vrãjmaşului? Parcã mi se sfãrâmã oasele cu sabia când mã batjocoresc vrãjmaşii mei şi-mi zic neîncetat: 'Unde este Dumnezeul tãu?'. Pentru ce te mâhneşti suflete şi gemi înlãuntrul meu?"

Deci comparatiile fac ca noi sã deschidem o uşã pentru nemultumire. Şi în clipa respectivã nu facem altceva decât sã-i zicem Diavolului: "Haide, hai, intrã, uşa-i deschisã, te primesc". El vine cu nemultumirea şi ne spune: "Uite ce bine era atunci, uite ce rãu este acum" şi infectia-i gata fãcutã.

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Dacã se trimite bolnavul în timp util la un medic psihiatru, se face tratament corespunzãtor, tratament medicamentos, şi el existã acum, din abundentã şi de bunã calitate, atunci dispar o multime de boli organice, aşa cum ar fi hipertesiunea arterialã, ulcerul gastric, ulcerul duodenal, anumite forme de hipertiroidii, anumit forme de boli de inimã, care nu au o bazã organicã, nu au organicitate, ci ele sunt doar expresia fizicã a unei depresii care a fost mascatã.

Existã chiar şi expresia acesta "depresie mascatã", adicã depresie ascunsã, depresie pe care nu o observã cei mai multi medici somaticieni, deci medicii internişti, medicii cardiologi, endocrinologi şi aşa mai departe.

Ioan Ciobotã:

Cum reuşeşti sã ieşi din depresie?

S.M.:

Când trec prin depresie, primul gând care-mi vine este: "Stai liniştit, relaxeazã-te, gândeşte-te la ceva frumos şi ai sã vezi cã cu timpul dispare". Dar nu se întâmplã întotdeauna lucrul acesta. Uneori se întâmplã, dar alteori nu se întâmplã şi atunci stau şi mã gândesc cum am ajuns totuşi în starea asta.

Încerc sã mã uit în urmã şi sã vãd din ce cauzã am ajuns iar în depresie. Stând aşa pe gânduri şi încercând sã descopãr cauza, atunci îmi vine în minte ori faptul cã nu m-am încrezut suficient în Dumnezeu, sau m-am izolat foarte mult de ceilalti şi eu mã simt vinovat de un anumit lucru.

O altã cauzã ar fi cã poate mã învinovãtesc prea mult atunci când greşesc.

Radiana Cordos, psiholog si consilier crestin:

Atât de nocivã este minciuna celui rãu, care de fapt ne duce cu gândul la faptul cã Dumnezeu nu mai este lângã noi. De fapt spune şi textul: "Unde este Dumnezeul tãu?".

S.M.:

Sau faptul cã nu reuşesc sã fac ceea ce îmi place. Nu reuşesc sã fac ordine în viata mea, în gânduri, în sentimente şi mi se pare totul o învãlmãşealã, o dezordine.

Ca sã fac ordine trebuie timp, trebui sã creez nişte conditii în care sã mã pot relaxa, sã pot sã le iau aşa pe rând, sã le analizez, sã vãd pentru fiecare unde le este locul. Ce anume am greşit, sau nu am fãcut ce trebuia, sau lucruri pe care trebuia sã le fac şi nu le-am fãcut. Aşa încerc eu sã-mi analizez lucrurile.

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Consultatia interclinicã, care are loc între diverse specialitãti, aduce un beneficiu uriaş bolnavului depresiv, pentru cã într-un fel sau în altul, somaticienii trimit pânã la urmã la medicul psihiatru, iar dacã acesta este atent şi are timp, observã cã bolnavul nu are nici ulcer gastric, nici hipertiroidie, nici palpitatii, ci toate acestea au la bazã o depresie, datoritã unei perturbãri lãuntrice, genetice, sau cel mai frecvent o depresie cauzatã de psiho-traume exogene.

S.M.:

Dupã un timp anume, când reuşesc sã fac o oarecare ordine şi mi se pare cã lucrurile sunt clare, acesta este primul pas care mã ajutã sã ies din depresie, din starea în care am intrat sau poate în care mai sunt.

Ioan Ciobotã:

Cum se manifesta depresia în viata dumneavoastrã?

Daniela Bãlan:

Tristete profundã, izbucniri în plâns - când vine cineva şi te întreabã de ce eşti trist sau supãrat, izbucneşti în plâns şi nu reuşeşti sã spui despre ce este vorba şi eşti nemultumit tot timpul, eşti distrus.

Ai impresia cã viata ta s-a terminat aici, cã nu mai reuşeşti sã faci nimic, cã nu eşti bun de nimic, cã eşti inutil, cã eşti dat la o parte de peste tot, nimeni nu te suportã, nimeni nu te întelege.

M.O.:

Nu ieşeam pe stradã decât pentru cumpãrãturile stricte, dar tristetea o purtam cu mine oriunde mergeam.

Era ceva care ştiam cã eu nu mai am nimic vesel, nimic care sã fie cum a fost cândva.

Cântã Ligia Bodea:

Ca pãsãrile migratoare, şi noi emigranti ne numim,

Mereu cãtre tara cu soare, prin vânturi şi valuri plutim.

Aici lãsãm colivia, şi cuibul de vreascuri uscat,

'nainte privim veşnicia, şi telul spre care-am plecat.

În urmã-i furtuna, pentru totdeauna,

'nainte e cerul, şi soarele cald,

Cetatea-i de aur, cu porti de safire,

Cu strãzi aurite şi cer de samarald.

Dr.Doina Cosman, profesor unversitar, medic primar psihiatru:

În acest moment al vietii mele eu folosesc psalmul 20. De ce? Pentru cã este un psalm care face referire la picioare. Nu-l folosesc pentru depresie, pentru cã sunt plinã de încredere şi optimism şi îl iubesc pe Dumnezeu, Creatorul meu. Dar am o problemã legatã de puterea muscularã a picioarelor.

Psalmul 20 mã ajutã foarte mult, de aceea recomand şi altor creştini sã-şi aleagã versetele din Biblie care sunt extrem de puternice şi care se bazeazã pe adevãr.

Lidia Iliesi:

Cum s-a manifestat starea de depresie, cum te trezeai dimineata, ce gânduri aveai?

M.O.:

Mã sculam destul de obositã, dar nici nu dormeam. În stãrile de depresie noptile sunt mai mult coşmaruri, vise, nu prea plãcute, şi, normal, a doua zi nu mai eşti bun de nimic, eşti un om terminat.

Nadia Neagoe:

Când am citit aceste versete, primul gând a fost sã mã duc la tatãl meu. Ura pe care a lãsat-o în mine m-a fãcut sã simt o urã foarte mare, o urã care m-a închis în mine şi m-a întunecat. Am înteles cã trebuie sã-l iert, aşa cum şi Isus m-a iertat pe mine.

Ioan Ciobotã:

Care sunt implicatiile spirituale ale unor forme de depresie?

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Depresia este legatã foarte mult de pãcat. Acesta este un alt aspect al vietii, şi depresia apare şi la creştini, dar în acest caz depresia trebuie vãzutã ca un semnal. Durerea datoratã depresiei trebuie luatã ca un semnal pe care Dumnezeu îl aduce în viata unui om, când în acest a intrat pãcatul.

Radiana Cordos, psiholog si consilier crestin:

Depresia este o decizie de a rãmâne în amãrãciune

Ioan Ciobotã:

Legat de stãrile sufleteşti, cum ai putea defini depresia?

S.M.:

O stare de haos, eu aşa o percep. O stare de haos, de nelinişte, de dezordine.

Ioan Ciobotã:

V-ati gândit vreodatã sã apelati la religie, la creştinism, la Dumnezeu, pentru a scãpa de depresie?

Daniela Bãlan:

Da, eu cred în Dumnezeu şi apeleze la Dumnezeu, doar cã nu merg la bisericã. Eu îl gãsesc pe Dumnezeu oriunde şi oricând. Când consider eu cã acum e momentul sã mã rog şi am o clipã liberã, atunci mã rog. Mã rog la Dumnezeu oricând, chiar şi când toc ceapã.

Dumnezeu este acolo sus şi mã vede oricând. Şi când toc ceapã şi când plimb copilul, şi când mã pun sã mã culc, Dumnezeu este totdeauna, nu-L gãsesc numai la bisericã.

Eu mã rog la Dumnezeu oricând sau Îi multumesc lui Dumnezeu. Dacã am reuşit sã fac un pas benefic pentru mine sau pentru copiii mei, mã rog în momentul ãla. Dacã vreau sã-l slãvesc pe Dumnezeu, Îl slãvesc în bucãtãria mea sau oriunde sunt.

Dr.Doina Cosman, profesor unversitar, medic primar psihiatru:

Pe de altã parte, nu putem sã nu considerãm depresia şi ca o realitate psihologicã. În aceastã directie putem sã vorbim de neîmpliniri, de frustrãri, de ostilitate. Depresia de multe ori se manifestã sub forma unei proaste relationãri cu cei din jur, se manifestã sub forma nemultumirii vis-a-vis de propriile performante.

E ca o contabilitate rãutãcioasã a eului, care constatã cã în contul personal au rãmas prea putine lucruri valoroase.

M.O.:

Am un program în care toti copiii, la ora respectivã ne punem la culcare.

Dacã depãşeşte ora la care obişnuieşti sã te pui în pat, apoi nu mai prea poti dormi. Atunci trebuie sã apelezi la un tranchilizant. Eu nu vreau decât foarte rar, când schimb locul de somn sau ies din tarã sau din oraş în altã parte, atunci apelez la un tranchilizant.

Nadia Neagoe:

Când eram mai micã, încercam sã mã deschid fatã de mama mea, sã-i povestesc ce simt fatã de tatãl meu, ce mã frãmântã. Dar ea era singura care lupta sã întretinã familia, ea lucra, ea se chinuia pentru noi şi nu prea avea timp. Venea acasã obositã şi abia aştepta sã se punã în pat, sã se odihneascã şi nu prea putea pentru cã venea tatãl meu care era mort de beat şi trebuia sã fugim iarãşi sã nu ne batã.

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Este bine sã spunem tinerilor cã în Isus Cristos gãsim cel mai puternic antidepresiv. Fãrã El nu gãsim decât lacrimi în aceastã viatã, nu gãsim decât disperare.

Dacã stai de vorbã cu cineva care este cu zâmbetul pe gurã tot timpul, stai sã-l cercetezi şi îi câştigi încrederea şi ajunge sã-ti spunã ce trãieşte el...

Ioan Ciobotã:

Treci dincolo de masca lui...

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Da, exact, când a dat jos masca, ai vãzut cât de depresiv este respectivul. Fãrã Isus Cristos nimeni nu se poate bucura cu adevãrat de viatã.

Cântã Ligia Bodea:

Şi nu ne vom pierde în larguri,

Pe-oceanele pline de nori,

În fatã se vãd trei catarge,

e al mântuirii vapor.

În urmã-i furtuna, pentru totdeauna,

'nainte e cerul, şi soarele cald,

Cetatea-i de aur, cu porti de safire,

Cu strãzi aurite şi cer de samarald.

Radiana Cordos, psiholog si consilier crestin:

Toate acestea se bazeazã pe o distorsiune cognitivã, o gândire distorsionatã, şi punctul din care eu aş vrea sã privesc putin problema este ce se întâmplã în sufletul nostru atunci când Diavolul reuşeşte sã ne mintã şi ca urmare a faptului cã noi credem minciunile Diavolului, ajungem sã fim deprimati, ajungem sã fim aşa de zdrobiti sufleteşte încât sã nu mai avem bucurie de viatã.

Ioan Ciobotã:

Dacã ar fi sã caracterizezi depresia în câteva cuvinte, care ar fi acestea?

S.M.:

Depresia cred cã este neîncredere în Dumnezeu. Asta pot sã zic cã este depresia, în primul rând neîncredere în Dumnezeu.

Daniela Bãlan:

Cine ajunge sã aibã o depresie, are întâmplãri care-l afecteazã încã din copilãrie. Sunt lucruri foarte vechi, foarte adânci în sufletul unui om. Multi oameni nu reuşesc sã exteriorizeze lucrul acesta fatã de altcineva şi atunci, pentru cã sunt lucruri pe care nu le pot vorbi cu toatã lumea, am ales solutia sã vorbesc singurã şi spun numai ce se poate spune. Cam aşa reuşesc eu sã-mi controlez depresiile.

Ioan Ciobotã:

Existã şi un alt tip de depresii, care apar la membrii unor familii dezbinate.

Fetitã:

Tata s-a despãrtit de mama şi tata m-a pãrãsit.

Ioan Ciobotã:

Ai avut senzatia cã eşti vinovatã pentru despãrtirea lor?

Fetitã:

Nu. Deci, parcã am simtit cã tata nu mã mai iubea, n-aveam cu cine discuta, decât doar cu fratele meu. Dar parcã nu mai aveam... mi-am pierdut tatãl.

Ioan Ciobotã:

Ce solutie vedeai tu - dacã s-ar întoarce tatãl tãu la tine sau dacã ai avea mai multi prieteni?

Ana Gavrilã, psiholog:

Depresia este o tristete disproportionalã cu evenimentul care a cauzat-o şi care dureazã mult mai mult decât este normal. Fiecare în viata de zi cu zi trecem prin depresii, datoritã stresului, eşecului, dar sunt tristeti tranzitorii, care trec şi apoi revenim la viata cotidianã.

Depresia afecteazã comportamentul emotional, cognitiv, comportamentul motor, vointa, motivatia.

În ceea ce priveşte emotiile, se remarcã o tristete accentuatã, lipsa interesului pentru activitãtile cotidiene, lipsa interesului pentru hobby-urile pe care persoana le-a avut, chiar o scãdere a afectiunii pentru persoanele dragi, în general o lipsã de interes pentru viatã.

Ioan Ciobotã:

I-ai vãzut cumva întristati pe cei din jurul tãu, pe mama ta sau pe fratele tãu, atunci când ati rãmas singuri?

Fetitã:

Da. Fratele meu plângea tot timpul, chiar dacã eu încercam sã mã joc cu el.

Mama plângea şi ea. Şi eu plângeam câteodatã, dar cu timpul întelegeam.

Ana Gavrilã, psiholog:

Vointa, în perioada de depresie este foarte scãzutã, persoana poate fi foarte greu motivatã, nu prezintã interes fatã de mai nimic.

Din punct de vedere cognitiv se remarcã o lentoare în gândire, scãderea capacitãtii de concentrare a atentiei, scãderea capacitãtii de rezolvare a problemelor, lentoare în luarea deciziilor.

Din punct de vedere motor, în depresiile mai profunde poate interveni chiar lipsa activitãtii motorii, ca de exemplu statul în pat, statul în aceeaşi pozitie, scade pofta de mâncare, dezinteres fatã de aspectul exterior al persoanei.

Dr.Doina Cosman, profesor unversitar, medic primar psihiatru:

Vroiam sã mai pomenesc un aspect al depresiei. Cred cã acest lucru este important pentru creştin sã-l ştie, şi anume implicarea spiritualã în declanşarea depresiei. Noi avem - cei care credem în Dumnezeu, cei care L-am acceptat pe Isus Cristos în viata noastrã, Îl avem pe Isus Cristos ca un scut protector în fata mintii noastre, astfel cã scutul lui Isus Cristos ne scuteşte de primirea unor lucruri neluminoase în mintea noastrã, a unor lucruri necurate în mintea noastrã, care sã ne murdãreascã mintea şi sã o zãpãceascã.

Lidia Iliesi:

Cât de lungi erau insomniile în timpul noptii?

M.O.:

Insomniile puteau sã tinã de seara pânã dimineata, sã nu adorm deloc, nici chiar cu medicamente destul de bune.

Nadia Neagoe:

Inima mea este plinã de dragoste acum, pot sã zic cã simt numai dragoste. Pot sã zic cã şi pentru tatãl meu simt dragoste, cãci este tatãl meu....

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Aici este un lucru foarte important. Sunt unii oameni care trãiesc depresia ca o urmare, ca o consecintã a unor pãcate pe care ei le-au fãcut în cursul vietii lor. Acesta este o cursã a Diavolului. Deci, în ce mãsurã depresia este urmare a pãcatului pe care l-am fãcut - şi Dumnezeu ne întristeazã pentru cã am fãcut un anume pãcat, şi în felul acesta ne semnaleazã felul nostru greşit de viatã - şi în ce mãsurã este mâna Diavolului care ne spune: "Pentru tine nu mai este iertare. Tu ai fãcut pãcatul acela mare, tu ai fãcut pãcatul cel mai adânc, cel mai oribil, cel mai teribil, nu existã iertare pentru aşa ceva". Şi multi se lasã.

Dr.Doina Cosman, profesor unversitar, medic primar psihiatru:

Noi nu primim în mintea noastrã anumite interventii demonice. Necrezând în altceva decât în Isus Cristos, nu credem în magie, nu credem în spiritism, nu credem în astrologie, deci nu primim aceste influente în mintea noastrã. Dar, alte persoane, poate curioase, în cãutare de o viatã spiritualã, încep sã caute şi ajung în aceste teritorii şi pãşesc în aceste teritorii care sunt deosebit de periculoase pentru minte şi pentru corp.

Radiana Cordos, psiholog si consilier crestin:

Este foarte frecvent ca în depresie sã ne simtim singuri şi sã credem cã suntem cu totul şi cu totul pãrãsiti nu numai de cei din jur, ci chiar de Dumnezeu Însuşi.

Lucrul acesta însã nu este adevãrat. O distorsiune cognitivã, o distorsiune în gândurile noastre, o minciunã de fapt, poate sta foarte uşor la baza depresiei noastre.

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Atâta vreme cât nu-l gãsim pe Dumnezeu, omul se cautã pe sine, cautã împliniri de tot felul, aleargã într-un iureş nãvalnic într-o parte sau alta.

Petreceri, distractii, care toate promit cã îl vor împlini, dar toate se dovedesc a fi o Fata Morgana. Aşa sunt promisiunile pe care le dã lumea într-un fel sau în altul.

Omul nu mai are timp sã se întâlneascã cu sine însuşi şi chiar dacã se întâlneşte cu sine însuşi, nu câştigã prea mult lucru. Omul trebuie sã se întâlneascã în final cu Dumnezeu.

Cântã Ligia Bodea:

În urmã-i furtuna, pentru totdeauna,

'nainte e cerul, şi soarele cald,

Cetatea-i de aur, cu porti de safire,

Cu strãzi aurite şi cer de samarald.

Sfârşitul pãrtii a 4-a a Documentarului despre Depresie:

"Depresia - durerea sufletului.

            Unde se poate gãsi eliberare şi pace?"

**************************************************

Documentar despre Depresie - Partea 5 (În total sunt 6 pãrti)

"Depresia - durerea sufletului.

            Unde se poate gãsi eliberare şi pace?"

Realizat pentru Radio Vocea Evangheliei Timişoara şi difuzat initial de reteaua Radio Vocea Evangheliei.

Realizator: Ioan Ciobotã

Câteva gânduri despre depresie:

M.O.:

Eu nu mai aveam nimic vesel.

Daniela Bãlan:

Unele forme de depresie se manifestã şi prin temperament coleric, tip, urlu, trântesc uşi - sunt afectati copiii din cauza depresiilor.

Radiana Cordos, psiholog si consilier crestin:

Depresia este o decizie de a rãmâne în amãrãciune.

S.M.:

Am impresia cã tot ce este în jurul meu îşi pierde sensul.

Daniela Bãlan:

Nu ştiam, eram disperatã, nu mai gãseam nici o portitã.

Ioan Ciobotã:

Care sunt câteva cauze ale depresiei, care sunt efectele şi care ar putea fi posibile solutii pentru depresie, la toate aceste întrebãri încercãm sã rãspundem în minutele care urmeazã. Cu sigurantã nu putem atinge toate punctele de vedere legate de subiectul "depresie", dar sperãm ca o bunã parte dintre frãmântarile ascultãtorilor noştri sa-şi gãseascã rãspuns.

Care sunt efectele sau simptomele depresiei?

Radiana Cordos, psiholog si consilier crestin:

Unele din efectele şi chiar şi simptomele depresiei sunt tristete, pesimism, lipsã de sperantã, apatie, inertie, incapacitatea de a lua decizii. Alteori se observã o obosealã generalã sau pierderea energiei, o lipsã de interes pentru absolut orice ce fãcea parte integrantã din viata de dinainte: muncã, hobby, sex.

S.M.:

Nu mai am simtul realitãtii. Am impresia cã tot ce-i în jurul meu îşi pierde sensul. Mi se pare totul negru în jur.

Ioan Ciobotã:

Daniela Bãlan a experimentat depresia.

Daniela Bãlan:

Oricât ti-ar fi de prieteni, nu te pot sprijini în situatii din astea. Poate cã uneori binevoitori sau rãuvoitori, cum au încercat poate sã mã ajute şi pe la spate se râd şi spun: "Sãraca Dana, e nebunã" şi altele.

Ioan Ciobotã:

Unii oameni decid in mod benevol sa ia contact cu lumea Diavolului. Cum afecteaza aceste contacte mintea si sufletul unui om?

Dr.Doina Cosman, profesor la Universitatea de medicina si farmacie din Cluj, catedra Psihologie medicala, medic primar psihiatru, sef de sectie.

Am întâlnit în practica mea multe persoane, care dupã aceste excursii în teritorii nepermise - şi mã refer direct la spiritism - au devenit depresive. E important ca creştinii sã ştie cã nu e voie sã depãşeascã granitele pe care Dumnezeu ni le-a dat şi acolo unde avem permisiunea sã pãşim. Este foarte bine sã studiem, sã fim curioşi, sã ne documentãm, dar nu este bine sã pãşim în teritoriile necurate.

Ioan Ciobotã:

Am completa noi, la capitolul teritorii necurate se pot inscrie si consultarea Horoscopului, magia, ghicitoria, psihoterapiile dubioase, diverse forme de medicina alternativa, radiestezia, acupunctura, bioenergiile sau mai nou chiar cultul diavolului, prezentat de o buna parte dintre desenele animate pentru cei mici si de multe programe de televiziune.

M.O.:

De fiecare datã când merg undeva, la o şedintã, la un supermarket unde oricine e stresat ce sã cumpere, cum sã cumpere, sã-i ajungã totul, atunci automat îmi iau un medicament, doza pe care eu o cunosc.

Lidia Iliesi:

Ti se pãrea cã sunt greu de rezolvat problemele din ziua respectivã, chiar problemele obişnuite ale zilei - sã gãteşti pentru copii, sã faci curãtenie în casã, sã mergi la cumpãrãturi?

M.O.:

Problemele îmi pãreau chiar foarte grele, de realizat aproape cã nici nu mã mai puteam gândi la ele. Era o obosealã foarte, foarte accentuatã. De stradã nici vorbã, fiindcã eram un om în perioada aceea foarte trist - nu puteam nici sã zâmbesc, nici sã râd, eram un om închis de tot.

Ioan Ciobotã:

Exista solutii pentru bolnavii depresivi?

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Existã solutii. Nenorocirea este cã se face apel târziu la medicul psihiatru, când depresia este de intensitate nu nevroticã, ci de intensitate psihopaticã sau psihoticã, când asistãm la complicatiile depresiei. Complicatia cea mai de temut este suicidul. Suicidul trebuie depistat în formele lui primare, pentru cã altfel bolnavul nu mai poate sã gãseascã nici o scãpare. Mai devreme

sau mai târziu va scãpa de sub vigilenta anturajului şi va comite suicidul.

Nadia Neagoe:

În acea searã am luat Biblia în mâna şi am început sã citesc din ea. Cuvintele pe care le-am citit mi-au intrat aşa de pãtrunzãtor în suflet, încât simteam cã inima mea îşi ia zborul.

Simteam cã Domnul este lângã mine şi este bucuros cã mi-am mãrturisit pãcatul, este bucuros cã m-am întors la El şi cã El niciodatã nu mã va lãsa.

Tocmai acel verset l-am citit: "Eu niciodatã nu vã voi lãsa". Aşa de mult m-a emotionat - simteam cã dintr-o datã totul în jurul meu se face luminã, se face alb, pot sã zbor. Nici nu cred cã pot sã explic ceea ce am simtit în ziua aceea. O mare bucurie a fost.

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Dacã nu-L întâlnim pe Dumnezeu, vom întâlni tot mai multe depresii. Tot mai multe depresii, vom apela tot mai mult la antidepresive şi vom avea tot mai multe lacrimi pe obraz. În loc sã avem lacrimi de bucurie, avem lacrimi de nefericire.

Aş aduce aminte de un aforism al Sfântului Augustin, acest genial cugetãtor al creştinismului, care ne spunea aşa vis-a-vis de depresie: "Tu uşurezi pe acela pe care-l umpli. Şi pentru cã nu suntem plini de Tine, suntem o povarã pentru noi înşine.

Ioan Ciobotã:

Care este diferenta intre solutiile oferite de psihologia laica si cea crestina?

Ana Gavrila, psiholog:

Diferenta fundamentalã ar fi de unde vine ajutorul. În psihologia laicã, omul este cel care e poate ajuta pe el însuşi, omul gãseşte resurse în el sã se ajute. În psihologia creştinã, Dumnezeu este Cel care-l ajutã pe om.

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Atâta vreme cât omul nu-L are pe Dumnezeu, omul este o povarã pentru el însuşi. De îndatã ce Dumnezeu îi umple viata, se schimbã optica de valori. Oamenii trãiesc frustrant aceastã viatã, pentru cã negãsindu-L pe Dumnezeu, şi neîmplinindu-se într-o parte şi-n alta a vietii, ajung sã disimuleze depresia. Ei sunt maştrii în a disimula depresia. Îşi dau seama cã depresia este ceva la ordinea zilei, şi atunci o mascheazã, o ascund sub un zâmbet, sub încercãri de a face ceva şi aşa mai departe.

Ioan Ciobotã:

Cum priveste Dumnezeu durerile oamenilor?

Radiana Cordos, psiholog si consilier crestin:

Dumnezeu este atât de dorni sã-şi arate dragostea fatã de noi, atât de mult ne iubeşte - dacã a fost în stare sã-şi dea Fiul sã moarã pentru noi, cum nu ne-ar da acum, în fiecare clipã a vietii noastre prezenta Lui, dragostea Lui?

Toate acestea sunt la îndemâna noastrã atunci când nu ascultãm de şoapta mincinoasã a celui rãu, care ne spune cã Dumnezeu nu-I lângã noi.

Cântã Liviu Bocãnealã:

Vino şi-nchide-mi ochii,

ca sã revãd minunile Tale, când ziua rãmas bun îşi ia.

Noaptea ce se lasã e caldã şi blândã,

cã-i plinã de lumina Ta.

S.M.:

Şi acum am stãri depresive. Aş minti dacã aş zice cã nu mai am stãri depresive deloc. Mai am şi acum. Pot sã zic cã în fiecare zi am stãri depresive, dar când mã simt mai rãu şi vãd cã parcã totul îşi pierde sensul, atunci mã pun pe genunchi şi încep sã mã rog şi Îi spun lui Dumnezeu efectiv ce simt: "Doamne mã simt aşa, mã simt aşa. Simt cã viata mea n-are nici un rost, simt cã lucrurile din jurul meu parcã îşi pierd întelesul, asta simt". Încep sã-I spun lui Dumnezeu efectiv tot ceea ce simt, fiind conştient cã El existã şi m-ascultã.

Ana Gavrila, psiholog:

O persoanã aflatã în depresie, acceptã mult mai uşor ajutorul lui Dumnezeu, care este oarecum în afara lui, ştiind cã el, din resursele lui proprii îi va fi foarte greu sã treacã peste aceasta. Dumnezeu Cel care te ajutã şi care este disponibil oricând - dragoste neconditionatã, pentru o persoanã în depresie este o solutie foarte bunã.

S.M.:

Dupã un timp, uneori mai rapid, uneori mai mult, parcã se face luminã în jurul meu şi parcã revin la normal atunci şi încep sã mã bucur de viatã, încep sã fac ceea ce consider eu cã trebuie sã fac şi revine situatia la normal.

Daniela Bãlan:

Am momente când totuşi nu mã mai controlez şi încep sã plâng şi asta este cel mai jenant deoarece îti spune cineva: "Bunã ziua!" şi începi sã plângi şi nu reuşeşti sã-i spui nimic de ce plângi.

Ioan Ciobotã:

Care ar putea fi câteva solutii pentru depresie, bineînteles în afarã de cele medicamentoase şi care se iau pe bazã de retetã?

Dr.Doina Cosman, profesor unversitar, medic primar psihiatru:

Depresia se trateazã destul de bine în zilele noastre, prin medicatia antidepresivã. Existã foarte multe de medicamente antidepresive, care realmente au un impact bun asupra depresiei, asupra componentei biologice a depresiei. Dincolo de aceste medicamente, terapia trebuie completatã cu psihoterapie.

În primul rând trebuie sã se reconstruiascã persoana din punct de vedere cognitiv, de aceea terapiile comportamentale sunt un sprijin bun.

Ioan Ciobotã:

Publicatia "STRIGATUL DE LA MIEZUL NOPTII" noteaza urmatoarele pe marginea problemelor psihice la copii si tineri:

Tot mai multi tineri ajung la convingerea ca viata este o amenintare continua si nu mai merita traita.

«Tot mai multi copii si tineri au de luptat împotriva problemelor psihice. Mânia, depresia şi suicidul în adolescentã, nu mai sunt subiecte care apartin doar unui segment al populatiei. În asemenea cazuri, pãrintii sunt de cele mai multe ori total depãşiti, iar tinerii pur şi simplu nu mai ştiu ce sã facã. Pentru ei viata devine o povarã.»

Dr.Doina Cosman, profesor unversitar, medic primar psihiatru:

Reconstructia cognitivã prin terapii cognitiv-comportamentale este bunã pentru cã învatã persoana sã îşi selecteze gândurile care nu sunt productive, gândurile care o încurcã, "pattern-urile" sau stereotipiile de gândire, cum ar fi vorbirea interioarã de tipul: "Nu sunt bunã de nimic", "Eu sunt o persoanã care am mereu ghinion în viatã", "pe mine nimeni nu mã acceptã aşa cum sunt" sau "pe mine nimeni nu mã iubeşte". Acestea sunt nişte stereotipii care sunt nonproductive.

M.O.:

De exemplu, mã urc în autobuz şi dintr-o datã simt cã mi s-ar face rãu. Automat, dacã eu în mintea mea şi în gândul meu îmi sustin acest lucru, într-adevãr mi se face rãu. Atacul de panicã deja îşi face efectul şi ajungi exact la ceea ce nu-ti doreşti.

Nadia Neagoe:

Eram foarte deprimatã, simteam nevoia sã vorbesc cu cineva, sã mã plâng cuiva, sã-i spun durerea pe care o am în inimã. Dar niciodatã nu am avut şansa asta, pentru cã mi-era şi fricã, aveam o fricã mare în mine şi nu ştiam ce sã fac, nu ştiam la cine sã alerg. Mama mea mã lua mereu la Bisericã cu ea, mã obliga sã merg cu ea la Bisericã, pentru cã mama mea este creştinã evanghelicã. Dar nu-mi plãcea, nu mã interesa aşa de mult, nu mã atrãgea. Mi se pãrea cã sunt duşi de acasã şi cã nu are nici un rost sã merg acolo, nu m-ajutã cu nimic.

Ioan Ciobotã:

Cum se simte un bolnav depresiv?

Radiana Cordos, psiholog si consilier crestin:

Are o stimã de sine scãzutã. În continuu persoana respectivã se criticã, are simtãminte de vinovãtie, de ruşine, lipsã de valoare, neajutorare. Îşi pierde spontaneitatea, alteori duce chiar la insomnii sau la dificultãti de concentrare, al pierderea apetitului sau aşa mai departe.

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Ce frumos! "Dã-mi iarãşi bucuria mântuirii Tale." Dacã mergem la Psalmul 32, vedem acolo tristetea profundã pe care a trãit-o împãratul David dupã pãcatul cu Bat-Şeba.

Ar trebui ca fiecare tânãr credincios, pentru cã nu se poate ca chiar şi tânãrul credincios sã nu cadã într-un pãcat sau în altul de natura acesta sexualã. Într-un fel sau în altul. Nu trebuie sã comiti adulterul la modul fizic. Este suficient doar sã vezi ceva, sã-ti imaginezi ceva şi te-ai întristat. Dar trebuie sã ştii cã se poate ieşi de aici.

Ioan Ciobotã:

Amenintarea apare mereu acolo unde este nesigurantã. Frica apare acolo unde nu existã protectie şi incertitudinea acolo unde nu existã o bazã solidã. Viata le poate oferi oamenilor multe satisfactii, deoarece astãzi, celor din clasa mijlocie le merge la fel de bine ca boierilor care au trãit cu secole în urma. Mâncarea este suficientã şi majoritatea oamenilor au unde locui. Niciodatã nu au existat atâtea posibilitãti pentru a-ti forma o educatie şi a urma nişte studii. Avem zilnic posibilitatea de: relaxare, sport, relatii. Oamenii nu au fost niciodatã atât de toleranti şi deschişi ca astãzi. Medicina s-a dezvoltat la un nivel foarte înalt, iar speranta de viatã este ca atare la fel de mare.

Şi totuşi, de ce depresia este boala secolului nostru?

Dr.Ioan Negrulescu, medic psihiatru:

Câtã vreme am tãcut, deci cât David a tãcut, cât era el de împãrat, câtã vreme a tãcut şi nu s-a dus la Dumnezeu, era întristat, era un însingurat. Dar când s-a dus cu pãcatul lui la Dumnezeu, el şi-a dat seama cã Dumnezeu îi poate da iarãşi bucuria mântuirii.

Ioan Ciobotã:

Am putea concluziona la cele spuse de psihiatrul Ioan Negrulescu cã într-adevar Dumnezeu ne îndeamnã sã-L numim Tatãl nostru, pentru cã ne iubeşte şi ne doreşte binele şi fericirea.

În continuare un caz concret de ajutor prin rugãciune pentru un bolnav aflat în depresie.

S.M.:

Un alt moment critic a fost când - mi-aduc aminte - tot acolo în spital eram în sala de sport, eram întins pe o canapea, nu-mi mai gãseam locul nicãieri. Parcã oriunde aş fi stat, tot rãu mã simteam, tot fãrã nãdejde, fãrã sperantã. Mi-aduc aminte cã am început sã mã rog şi sã-i spun: "Doamne ajutã-mã! Ajutã-mã sã ies de aici! Fã ceva cu mine, vezi în ce stare sunt, ai milã!"

Ioan Ciobotã:

Multi oameni percep viata ca o amenintare. De ce? Pur şi simplu pentru cã nu cunosc o altã variantã, şi anume: Cristos şi mântuirea oferitã de El. Nimic nu poate înlocui ceea ce doar Dumnezeu ne poate da, aşa dupã cum toate becurile din lume nu pot înlocui soarele. Fãrã Isus nu gãsim rãspuns la întrebãrile cele mai importante ale vietii. Cine bea apã din fântâna acestei lumi ramâne veşnic însetat. Siguranta oferitã de lume este ca sloiurile de gheatã plutitoare care, încet, dar sigur, se topesc. Avem nevoie de teren solid sub picioarele noastre. Biblia spune: «Cãci nimeni nu poate pune o altã temelie decât cea care a fost pusã, şi care este Isus Cristos» (1 Corinteni 3,11).

S.M.:

Îmi aduceam aminte de Iov, prin ce a trecut Iov. Oarecum mã aflam în piele lui Iov atunci. Tot aşa rugându-mã, la un moment dat reuşeam sã adorm şi aveam momente când visam cã-s bine, dar când mã trezeam din vis... vedeam cã-s rãu...

Acum, când îmi aduc aminte de chestiile astea, nu-mi vine sã cred cã am trecut pe acolo.

Ioan Ciobotã:

Copiii ce fac când treceti prin perioada de depresie?

Daniela Bãlan:

Unele forme de depresie se manifestã şi prin temperament coleric - tip, urlu, trântesc uşi - sunt afectati copiii din cauza depresiilor. De aceea eu ca mamã trebuie foarte mult sã mã controlez şi sã evit cel putin contactul cu ei în zilelel acelea. Caut sã vorbim cât mai putin, le dau de desenat, de jucat, mai bine plec, ies afarã, mã fac cã nu-i vãd, indiferent ce fac. Copiii sunt afectati. Când mama are depresii, copiii au de suferit, pentru cã mai târziu şi ei, fiind crescuti aşa cu urlete şi cu tipãturi, nici ei nu vor fi sãnãtoşi şi apti sã-şi creascã copiii lor în regulã, aşa cum trebuie. De aceea încerc sã mã controlez cât se poate.

Cântã Liviu Bocãnealã

Liniştea ce mã-nconjoarã,

mã mângâie şi mã-nfioarã,

e toatã, toatã numai glas,

Vino şi-nchide-mi ochii,

şi oricât de slabã mi-e credinta,

ecoul vocii Tale mi-a rãmas.

M.O.:

Am perioade într-adevãr în care mã simt mult mai bine. Dacã problemele acasã sunt mai uşoare, se rãresc problemele mai grele, atunci merge mai bine.

Ioan Ciobotã:

Multã vreme Nadia Neagoe a simtit o urã cumplitã pentru tatãl ei, care era alcoolic.

Dar a avut bucuria ca viata ei sã fie transformatã şi sã simtã dragostea nemarginitã a lui Dumnezeu revãrsându-se peste ea, ceea ce i-a dat putere sã-şi ierte tatãl şi sã-i spunã cã-l iubeşte.